De ce ne răcim iarna? Pneumologul Adra Truşculescu explică ce se întâmplă în organism atunci când scad temperaturile şi cum să ne ferim de boli

Diferențele mari de temperatură reprezintă un factor de stres pentru organismul uman, punând presiune asupra sistemelor cardiovascular și respirator.

Această vulnerabilitate afectează cel mai adesea copiii mici, vârstnicii și persoanele cu afecțiuni preexistente, îndeosebi pacienții cu boli pulmonare cronice.

Organismul uman are capacitatea de a se adapta la diferențele de temperatură, dar aceasta necesită timp. O diferență de 4 grade Celsius este amortizată în 10 până la 12 zile.

CITEŞTE ŞI: Oameni de afaceri din Timiș, la Washington! Cum au sărbătorit Ziua Națională a României?

Diferențele mari de temperatură pot duce la stres termic, afectând capacitatea corpului de a regla temperatura internă.

            ”O scădere bruscă și semnificativă a temperaturii mediului înconjurător, cum ar fi de la 18-19 grade Celsius la 2-3 grade Celsius, așa cum s-a întâmplat în ultimele zile, poate avea efecte semnificative asupra corpului uman și poate fi extrem de periculoasă. Printre efecte se numără constricția vaselor de sânge periferice, dar și stresul asupra sistemului cardiovascular. Diferențele mari de temperatură pot pune o presiune suplimentară asupra acestuia. Ceea ce se traduce în creșterea tensiunii arteriale și a frecvenței cardiace, putând fi periculos pentru persoanele cu afecțiuni cardiace preexistente. Totodată, respirația poate deveni mai dificilă, întrucât organismul nu se poate adapta atât de repede, iar persoanele cu afecțiuni respiratorii, precum astmul sau bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC), pot experimenta simptome mai severe în astfel de condiții. Aceste deprecieri simptomatice survin pe fondul spasmului bronhiilor, declanșat adesea în contextul unei scăderi bruște de temperatură, dar și pe fondul unei scăderii a imunității și creșterea riscului de infecție”, explică dr. Adra Trușculescu – medic primar pneumolog Spitalul Victor Babeș Timișoara.

Există mai multe etape prin care trece organismul nostru în perioada de adaptare.

„Această perioadă de adaptare reprezintă un răspuns complex și eficient al organismului la schimbările de temperatură. Astfel, se accelerează metabolismul celular, pentru ca organismul să producă mai multă energie și căldura pentru a compensa scăderea de temperatură. Adaptarea la noile cerințe metabolice poate dura câteva zile. Sistemul imunitar poate fi solicitat, iar adaptarea la schimbările bruște poate necesita o perioadă mai lungă pentru a se consolida. Enzimele implicate în procesele metabolice devin mai active, contribuind la o mai bună reglare a temperaturii, dar și aceasta necesită timp. Respirația poate deveni mai rapidă pentru a compensa schimbările de temperatură, ceea ce îi afectează foarte mult pe pacienții cu boli pulmonare. Cu alte cuvinte, organismul uman are capacitatea de a se adapta la schimbările de temperatură, menținând o temperatură corporală constantă. În cazul scăderii temperaturii, organismul accelerează metabolismul, redistribuie sângele către organele vitale și transpiră mai puțin. În cazul creșterii temperaturii, organismul transpiră mai mult, reduce metabolismul și poate adopta un comportament care să ajute la menținerea temperaturii corporale. Pacientii cu boli pulmonare pot fi mai afectați de schimbările de temperatură decât persoanele sănătoase. Acest lucru este cauzat de faptul că acești pacienți prezintă dificultăți în respirație, ceea ce le poate face dificilă menținerea temperaturii corporale constante. În cazul scăderii temperaturii, pacienții cu boli pulmonare pot prezenta simptome precum tremurături, frisoane, amețeli și concentrare redusă. În cazul creșterii temperaturii, pot prezenta simptome precum lipsa de aer (dispnee), tuse, dureri în piept și slăbiciune. Este important ca pacienții cu boli pulmonare cronice să evite să se expună la temperaturi extreme”, mai spune  Adra Trușculescu.