Traficul aglomerat, lipsa locurilor de parcare și mizeria din oraş, cele mai mari nemulţumiri ale timişorenilor! A fost prezentat Barometrul calității vieții, realizat de UVT

69,2% dintre timișoreni consideră că orașul lor se îndreaptă într-o direcție bună, în timp ce 26,5% spun că direcţia este complet greşită, conform Barometrului privind calitatea vieții în Municipiul Timișoara, realizat în anul trecut, de Universitatea de Vest din Timișoara, în colaborare cu Primăria Municipiului.

Rezultatele arată o creștere uşoar a nivelului de satisfacţie față anul trecut, când 65,7% dintre locuitorii Timișoarei considerau că orașul este pe direcția cea bună, adică într-o evoluție.

“Menținerea unui nivel ridicat de satisfacție generală este un semn pozitiv. Întotdeauna este loc pentru îmbunătățiri, dar stabilitatea este încurajatoare pentru noi ca administrație, este un indiciu că măsurile și inițiativele noastre sunt eficiente. Cred că cel mai bine se vede acest lucru în diferența uriașă între optimismul privind direcția Timișoarei, care a crescut față de anul trecut și a ajuns la aproape 70%, și pesimismul legat de direcția țării. Sunt și alte puncte îmbucurătoare, cum ar fi creșterea numărului de timișoreni care folosesc transportul în comun. Feedback-ul timișorenilor este extrem de valoros pentru noi, prin intermediul acestui instrument care ne ajută să avem o radiografie a cum se trăiește în Timișoara, o radiografie bazată pe date științifice. Mulțumesc UVT, echipei de cercetare și sperăm ca în viitor să colaborăm și pentru cercetări care ne arată și motivația din spatele răspunsurilor”, a declarat viceprimarul Ruben Lațcău

Dacă majoritatea timișorenilor sunt mulțumiți cu direcția în care se îndreaptă orașul lor, doar 29,4% cred că România se îndreaptă într-o direcție bună, în scădere comparativ cu anul trecut, când sondajul arăta că 36,7% dintre ei consideră că țara se află într-o evoluție.

Totodată, 41,2% din timișoreni cred că Europa se îndreaptă într-o direcție bună, de asemenea, în scădere față de anul trecut, când 50% spuneau că Europa e pe drumul cel bun.

În plus, aproape jumătate dintre timișoreni, mai exact 48,8%, care au participat la sondaj, consideră că viața lor din prezent este neschimbată față de cea din urmă cu an, 30% consideră că viața lor este mai bună, iar 20,6% spun că viața lor este într-o postură mai prosată decât cea de anul trecut, cea mai afectată categorie fiind cea a persoanelor peste 45 de ani.

În continuare, principala problemă a timișorenilor rămâne traficul auto, 38,6% dintre ei declarându-se total nemulțumiți. Totuşi, la acest capitol, lucrurile sunt puţin mai bune față de anul trecut, când aproape jumătate dintre respondenți erau nemulțumiți de traficul din Timișoara.

Sondajul mai arată că, deși numărul nemulțimiților de traficul rutier este mare, 61,6% dintre ei recunosc faptul că folosesc mașina drept mijloc de transport principal.

În ceea ce privește transportul în comun, peste 50% susțin că folosesc mijloacele puse la dispoziție de către STPT, adică în creștere cu 5% față de anul trecut. De asemenea, doar 16,1% dintre timișoreni se declară total mulțumiți de transportul public, pe când 35%, parțial mulțumiți și 13,7% total nemulțumiți.

Referitor la satisfacția timișorenilor în raport cu facilitățile orașului, locul întâi îl ocupă universitățile din Timișoara, aproape jumătate dintre ei declarându-se total mulțumiți. Cu privire la spitalele din Timișoara, 14,1% dintre timișoreni se declară total mulțumiți, la administrația locală, 17,7%, iar în legătură cu liceele și școlile din oraș, 29,9%.

În cartierele Timișoarei, cel mai ridicat grad de mulțumire este legat de relațiile cu vecinii, de nivelul de siguranță noaptea și de piețele agroalimentare. La polul opus, cele mai multe nemulțumiri ale timișorenilor se leagă de lipsa locurilor de parcare, lipsa curățeniei, de facilitățile sportive și de posibilitățile de petrecere a timpului liber în cartier.

În ceea ce priveşte percepția generală asupra evenimentelor de anul trecut, când Timişoara a fost Capitala Europeană a Culturii, aceasta este pozitivă. Deși 24,1% dintre timișoreni nu au participat la niciun eveniment cultural sub egida TM2023, sondajul arată că 15,3% dintre ei au participat la cel puțin cinci evenimente, iar 13,9% dintre timișoreni au participat la mai mult de zece evenimente.

Totodată, timișorenii consideră că poziția geografică a orașului reprezintă cel mai mare avantaj al Timișoarei, iar cele mai mari dezavantaje sunt reprezentate de trafic, aglomerație, lipsa curățeniei și administrația locală.

„Barometrul calitatății vieții” în Municipiul Timișoara 2023, ajuns la a 8-a ediție, a fost realizat pe un eșantion de 2.525 de persoane, prin metoda față în față sau online.

„Această analiză, realizată în a opta ediție, este foarte importantă pentru comunitate. Expertiza pe care UVT o are, prin cele unsprezece facultăți componente, poate contribui semnificativ la bunul trai al cetățenilor orașului. Este mare nevoie de astfel de instrumente științifice, care pot deschide mintea, viziunea și sufletul oamenilor, care generează astfel încredere. Odată ce aceste instrumente științifice există și avem la dispoziție rezultatele cercetărilor, nu mai rămâne decât ca cei din zona politică și administrativă să le folosească, să-și ghideze activitatea și viitoarele decizii pentru îmbunătățirea indicatorilor ce definesc calitatea vieții. Proiectul Barometrului calității vieții în Timișoara oferă un exemplu bun pentru ca să înțelegem că parteneriatele dintre universitățile timișorene, Alianța Timișoara Universitară și administrația locală reprezintă cheia dezvoltării sustenabile a comunității. Felicit Primăria Municipiului Timișoara pentru consecvență, pentru modul în care susține realizarea sondajului și dă utilitate datelor, la fel cum îi felicit și pe realizatorii studiului, colegi cercetători din echipa de proiect, reprezentând mai multe dintre facultățile UVT”, a declarat rectorul UVT, Marilen Gabriel Pirtea.

Echipa de cercetare de la UVT este formată din: coordonator proiect: conf. univ. dr.  Marius Matichescu, membrii echipei: lector univ. dr. Alexandru Drăgan, prof. univ. dr. Delia Vârgă,  conf. univ. dr. Daniel Lucheș, lector univ. dr. Silvia Fierăscu, conf. univ. dr. Claudiu Boțoc, asist. cercetare Livia Onici, asist. cercetare Madalina Giurgi,   asist. cercetare Raluca Răducanu.

Materialul integral poate fi consultat mai jos: