Video: Regretul unei fete din LGBTQ+: aş vrea ca părinţii să mă susţină
La Timişoara a avut loc, în această după-amiază, Pride TM, un marş destinat comunităţii LGBTQ+.
Aproximativ 500 de participanţi, membri ai comunităţii dar şi susţinători s-au adunat în parcul din spatele Casei Căsătoriilor, de unde au pornit prin oraş, pe un traseu stabilit de dinainte.
CITEŞTE ŞI: Disperare în familia unei copile de 13 ani! Fata a dispărut fără urmă
Locul de întâlnire nu a fost ales întâmplător. Organizatorii au vrut să tragă un semnal de alarmă cu privire la faptul că în România nu este permis mariajul între două persoane de acelaşi gen, iar relaţiile dintre ele nu sunt privite cu ochi buni.
„Ne dorim recunoașterea cuplurilor de același gen, orice formă legală de recunoaștere. România este una dintre puținele țări din UE care nu are o formă legală de recunoaștere în direcția aceasta. De asemenea, ne dorim un limbaj mai incluziv pentru persoane non-binare. Comunitatea noastră este discriminată. Eu personal, mereu trebuie să am grijă la locurila în care merg, trebuie să am grijă unde merg cu partenera mea, ca să nu se uite lumea urât la mine… Chiar săptămâna trecută, o membră a comunității noastre a fost bătută pe stradă„, povesteşte Lexi Caraman, una dintre organizatoarele evenimentului.
Despre discriminare vorbesc şi alţi participanţi la paradă.
Marius crede că societatea ar trebui să îi accepte pe cei din LGBTQ+, pentru că ei există.
„Mesajul meu este: comunitatea LGBTQ+ din Timişoara există, nu suntem invizibili. Suferim foarte mult din cauza discriminării din România. Nu pot să spun că mi s-au închis uși în nas, pentru că sunt altfel decât restul societății, dar eu nici nu sunt foarte vocal. Nu pot atât de open, nu pot să spun tuturor, nu pot să merg cu partenerul meu de mână nicăieri în România, așa cum se întâmplă în UK, spre exemplu. Am fost acolo cu o bursă Erasmus și am văzut bărbați ținându-se de mână. A fost foarte frumos să observ o societate atât de deschisă și tolerantă”, spune Marius, un tânăr de 26 de ani.
Nemulţumită de modul în care ceilalţi tratează comunitatea LGBTQ+ este şi Roxana.
Proaspăt absolventă de liceu, ea şi-a dat seama că este altfel, prin clasa I.
Au urmat ani întregi de sentimente contradictorii, angoase şi frica de reacţia familiei.
Tocmai de aceea, nu şi-a deschis niciodată sufletul în faţa rudelor. Speră însă, ca într-o zi să o poată face.
„Eram un copil când am realizat că îmi plac şi fetele şi băieţii. Nu știam dacă este ceva normal. Fiind dintr-o familie conservatoare, nu am putut să le spun nimic părinților, pentru că știu că nu m-ar fi susținut. Așa că am încercat să mă apropii de persoane care sunt la fel ca mine, am încercat să mă descopăr folosindu-mă de compania altor persoane care sunt la fel ca mine. sper ca într-o zi să am curajul să le mărturisesc ca sunt bisexuală„, spune Roxana.
Lasă un răspuns