Bega Art Prize 2023: Curatori independenți și profiluri diverse – o reflecție asupra culturii Timișoarei

Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii a permis dezvoltarea unui număr mare de expoziții / teoretice cronologice tematice experimentale alternative / la care s-au adăugat cele mai diferite profiluri de curatori instituționali și independenți având ca valori subiectivitatea și autonomia.

Confortul, siguranța și, eventual, riscul au apărut mai târziu, iar în acest context fiecare artist este important.

Eliminând puterea, controlul, narativul influenței, bugetul supradimensionat și sintagma „sell or die”, te întorci la scena de artă adevărată… idei – spații – artiști – curatori. Un context alergic la aroganță, un context care validează spații de claritate impune o pasionantă promovare a artiștilor tineri și aduce în discuție curatori de ultima oră.

CITEŞTE ŞI: Răzbunare soră cu nebunia! Un bărbat a pus mâna pe un topor şi a intrat în casa fostei partenere! Ce a urmat?

Pentru Bega Art Prize 2023, Kunsthalle Bega / Alina Cristescu, Andreea Drăghicescu, Bogdan Rața / i-au dat ca măsură de valoare un „BILET ALB” curatoarei Liviana Dan.

Liviana Dan a desemnat câștigători trei curatori / CRISTINA STOENESCU, GEORGIA ȚIDORESCU, HORAȚIU LIPOT – și a argumentat această selecție folosind codul și contextul curatorial al fiecăruia.

Cristina Stoenescu lucrează cu programe și teritorii „premium”. Stilul ei s-a format din claritate și seriozitate. Abordările curatoriale sunt despre artă și politică, rolul artistului în societate, postumanism și fotografie contemporană.

Pentru că timpul nu mai este al nostru, Cristina Stoenescu folosește spațiile simultane ale absenței, arhivele absenței.

Grădina, casa, ospitalitatea, tapetul mătăsos vin direct din atmosfera regală a muzeelor și academiilor londoneze.

Cristina Stoenescu a fost un agent pentru transformarea profundă a unor artiști și a unor galerii. Există o dulce încântare, dar există și o distanță între persoanele și obiectele solitare.

Preocupată de „ferestrele unui viitor trecut”, Cristina Stoenescu propune un tip de curatoriat elegant, subtil, intelectual, rar în scena de artă.

În artă a reușit. Poate reușește să aducă aceleași standarde și în legătura artă / politică.

Pentru Georgia Țidorescu, punerea în scenă a unui program expozițional, a unui 1to1 cu un artist, a unui text curatorial este un vis. Într-un anumit fel, ce face „gia – energia ori gia – poezia” este un proiect „pentru implementarea senzației că mai trebuie ceva”… adică nori roz, mașini de înghețată, tatuaje, bretonul roz ținut în ordine de ochelari negri, un portret făcut de George Roșu și pentru care Gia stârnește gelozia…

Gia dezvoltă proiecte la Gaep Art Encounters Artanonstop Indecis Balamuc Contrasens despre o lume care așteaptă să fie construită.

Gia reușește să facă post adevărul alternativ.

Paralel cu realitatea, Gia impune brusc claritatea pentru o colecție de izolare; este vorba de precaritate / este vorba de nesiguranță… Gia impune artiști rebeli care dinamitează politicul și nu se sperie de nimic.

Un standard asumat de Gia în această lume alternativă este capacitatea de a vehicula diverse „meme”. O expertiză periculoasă pentru antecamera puterii.

Și Gia energia=poezia continuă să poarte perle negre și un ruj / Dior roșu / cel mai roșu roșu…

Horațiu Lipot are wildcard pentru geometriile laterale.

Există în programul lui curatorial umbre, risc total, un destin nehotarât. Ești obligat să gândești foarte – foarte clar dacă Horațiu Lipot este radical ori psyho-poetic.

Dacă accepți „o dezertare care nu implică plecare oficială”, Horațiu are curaj intelectual, stăpânește teoretic vizualul, trece ușor peste zonele controversate…

Dacă accepți un parcurs, un soi de underground de tipul „claritatea ușoară a salatei de avocado dimineața”, Horațiu are o poziție extravagantă…

Daca accepți „o lumină uitată pe prispă”, stările mici, domestice, icoanele nevăzute, Horațiu are puterea să înțeleagă stările cu un contur dificil…

Folosește spații ca Atelier35, IOMO, Sector 1, Cazarma U și lucrează cu artiști de carieră, artiști de atitudine ori… „fringe artists”.

Rebel și excentric trece sub radar victimele artei.

Ups! Horațiu… este adevărul prima victimă în artă?!

Kunsthalle Bega este un spațiu alternativ și experimental de artă, fondat în 2019 la Timișoara de Alina Cristescu, Liviana Dan și Bogdan Rața prin Fundația Calina, organizație non-guvernamentală, cu o platformă non-profit, activă neîntrerupt de 16 ani pe scena de arta contemporană. Dedicată susținerii producției artistice și înțelegerii problemelor actuale ale spectrului creativ din perspectivă curatorială, acordă premiul Bega Art Prize unui curator român care reușește sa schimbe regulile percepției actului curatorial. Implicată in proiecte educaționale cu comunități diverse , promovează importanța majoră a publicațiilor de artă.

Curatori premiați: Anca Verona Mihuleț (2019), Sandra Demetrescu (2020), Cosmin Costinaș (2021), Diana Marincu (2022).

Echipa: Alina Cristescu, Vlad Cîndea, Andreea Drăghicescu, Loredana Ilie, Gavril Pop, Bogdan Rața, Andreea Tiriplică, Lajos Ugron, Sorin Ștefan Valea.