Venele pulmonare, îngheţate la -40 de grade Celsius! Procedura complexă, efectuată de medicii unui spital privat din Timişoara

O femeie de 58 ani, care suferea de multă vreme de aritmie persistentă severă, cu risc de accident vascular cerebral, insuficiență cardiac şi chiar deces, a ajuns pe mâna medicilor de la RoCordis.

Aceştia au supus-o unei proceduri de crioablație,  care presupune înghețarea, la temperaturi ce pot atinge și -80 de grade Celsius, a venei pulmonare la nivelul joncțiunii cu atriul stâng.

CITEŞTE ŞI: Bătrână spulberată, pe trecerea de pietoni! Şoferul vinovat este un pensionar care nu observat victima

Intervenția se realizează prin pomparea unei cantități de azot în interiorul unui cateter, determinând astfel înghețarea acestuia, dar și a țesutului cu care el ajunge în contact, urmată de eliminarea zonelor implicate în producerea și întreținerea aritmiei (bătăi neregulate ale inimii).

 “Ceea ce facem noi aici este să eliminăm triggeri, factorii declanșatori ai aritmiei. Sunt aceste extrasistole, numite și bătăi premature, care pornesc de la nivelul celor patru vene pulmonare. În interiorul acestor vene pulmonare există o extindere a țesutului atrial, fibre musculare care provoacă aceste extrasistole foarte frecvente și agresive care inițiază fibrilația atrială. Practic, ceea ce noi facem este izolarea din punct de vedere electric a venei pulmonare de restul atriului prin crearea unor baraje electrice prin crioablație”, explică Alina Negru – medic primar cardiolog – Spitalul RoCordis Timișoara.

Intervenția, efectuată în premieră într-un spital privat din România, a durat aproape 3 ore și s-a realizat printr-o procedură minim invazivă, sub o anestezie ușoară, locală.

Specialiștii RoCordis au introdus în atriul stâng al inimii pacientei mai multe catetere, unul dintre acestea având rolul de a înregistra semnalele electrice ale inimii, dar care, în același timp, a provocat și înghețarea unor segmente ale celor patru vene pulmonare.

“Există un balon de crioablație care se mută din venă în venă și care provoacă înghețarea la nivelul fiecăreia dintre cele 4 vene pulmonare. Trebuie dusă procedura la bun sfârșit, deoarece, dacă una dintre vene nu este izolată bine, poate să apară recăderea în fibrilație atrială”, mai spune Alina Negru.

Efectul final al intervenției este vizibil după 8-12 săptămâni de la efectuarea operației, după definitivarea modificării țesutului produsă de crioablație.

În acest răstimp, pacientul are mai multe extrasistole iritative care, însă, dispar ulterior.

CITEŞTE ŞI: Robu tranşează candidatura la Primăria Timişoara! Ce mesaj le transmite liberalilor?

Alături de echipa Spitalului RoCordis s-a aflat și unul dintre cei mai mari specialiști din Europa în realizarea de asemenea proceduri.

“Cu această criotehnologie putem să creăm o izolare electrică și să protejăm pacientul de recăderea în fibrilația atrială. La un an, rata de succes este de 85 la sută pentru pacienții cu fibrilație atrială paroxistică și de 70 la sută pentru pacienții cu fibrilație atrială persistentă. Procedura este mai puțin dureroasă pentru pacienți, este mai rapidă decât ablația prin radiofrecvență, ceea ce înseamnă că și recuperarea pacienților este mai rapidă în cazul crioablației, decât în cazul ablației cu radiofrecvență”, spune prof. dr. Csaba Földesi – Departamentul pentru Electrofiziologie din cadrul Centrului Național pentru Boli Cardiovasculare Gottsengen Budapesta, Ungaria.

Crioablația are numeroase avantaje, cel mai important fiind  riscul scăzut de complicații periprocedurale, în comparație cu ablația prin radiofrecvență.

În plus, intervenția durează mai puțin.