Expoziția „Fragilitatea Eternului. De la Pompei la Grand Tour până astăzi” poate fi vizitată începând de astăzi, la Muzeul Național de Artă din Timișoara!

Cea mai amplă expoziție organizată de Muzeul Național de Artă Timișoara, dedicată memoriei vizuale a orașului Pompei și transformărilor sale culturale de-a lungul secolelor, se poate admira, începând de astăzi, în Galeria Miloia a Palatului Baroc.

Expoziția „Fragilitatea Eternului. De la Pompei la Grand Tour până astăzi” este deschisă publicului până în 29 martie anul viitor și este realizată de MNArT în colaborare cu Civita Mostre e Musei din Roma.

Evenimentul muzeal aduce la Timișoara peste 100 de piese originale de patrimoniu care nu au mai fost văzute niciodată împreună: fresce, sculpturi, artefacte, grafică, fotografie, ceramică și lucrări de artă contemporană, provenite din unele dintre cele mai prestigioase instituții italiene: Museo Archeologico Nazionale di Napoli, Museo Nazionale di Capodimonte, Certosa e Museo di San Martino, Museo Nazionale della Ceramica Duca di Martina, Galleria Nazionale d’Arte Moderna e Contemporanea (Roma), Museo Nazionale Castel Sant’Angelo și Galleria Lia Rumma.

Realizarea acestui proiect a fost posibilă datorită unei relații de colaborare de nivel înalt, beneficiind de expertiza științifică a profesorului Massimo Osanna, Directorul General al Muzeelor din Italia, care își asumă rolul de curator științific, alături de curatorul general Filip Petcu, manager MNArT.

„Pompei continuă să ne pună întrebări deoarece păstrează, ca într-o imagine statică, impactul unei tragedii colective transformate, de-a lungul secolelor, în studiu, interpretare și memorie. Traseul expozițional pune în dialog artefacte și opere de artă într-o narațiune care arată cum orașul Vezuvian continuă să fie, în același timp, un loc de cercetare și o sursă inepuizabilă de inspirație artistică. Fragilitatea evocată în titlu nu se referă doar la material, ci și la condiția însăși a ființelor umane, care găsesc în moștenirea comună forma cea mai profundă de permanență. Participarea muzeelor italiene importante la această inițiativă mărturisește forța cooperării internaționale în domeniul cultural și capacitatea patrimoniului nostru de a genera semnificații inedite și mereu actuale. Este un dialog care unește cercetarea, narațiunile și noile perspective, invitând publicul să reflecteze asupra modului în care trecutul continuă să răsune în prezentul nostru„, spune Massimo Osanna, directorul general al Muzeelor (Ministerul Culturii din Italia).

Expoziția reconstituie viața culturală a unui oraș roman iconic, surprins în clipa cataclismului care i-a întrerupt cursul, dar i-a conservat moștenirea într-o formă paradoxal intactă. Parcursul expozițional este ghidat de un narator ficțional, soldatul roman Lucius Valerius Sacer, originar din Pompei și inspirat de o inscripție arheologică descoperită în Dacia, la Adamclisi, care conduce privitorul printr-o călătorie a memoriei și a supraviețuirii simbolice.

În centrul expoziției se află contrastul dintre fragilitate și eternitate, sintetizat în una dintre frazele-cheie ale conceptului curatorial: „Pompeiul însuși este aur și rugină – fresce vii conservate printr-un proces de distrugere.” Pornind de la aceste contraste, expoziția urmărește trecerea de la gloria antică la perspectivele artistice contemporane, de la cataclism la reflecția artistică, de la fragmentele trecutului la reinterpretările actuale. Fresce reprezentative stilurilor pompeiene, „fragmente de grădini pictate”, scene ritualice sau de banchet, sculpturi, ceramică neoclasică și lucrări ale unor mari artiști ai secolelor XVIII–XIX, care au activat la Napoli prin școala de la Posillipo, sunt puse în dialog cu creații contemporane semnate de Gian Maria Tosatti, Alberto Burri, Lucio Fontana, Anselm Kiefer, Bernea and Bodgan și Bogdan Vlăduță.

„Contextul de față creează o fereastră de excepție spre un Grand Tour dinspre răsărit unde protagonist este însuși fondatorul muzeului Ormós Zsigmond care călătorește la Pompei în 1865 și 1872. Acesta lasă în urmă o carte (1879), tradusă și comentată în premieră, în contextul unor artefacte Grand Tour din colecția MNArT, contemporane cu debutul tehnicilor grafice de multiplicare: fotografia, fototipia etc. Călătoriile lui Ormós Zsigmond coincid cu debutul excavațiilor marelui savant Giuseppe Fiorelli și creează contextul ideal pentru această punte culturală fără precedent” precizează Filip Petcu, curatorul general al expoziției.

În același spirit, partenerii italieni subliniază importanța colaborării culturale care unește, peste timp și spațiu, cele două țări.

„Promovarea expoziției „Fragilitatea Eternului” la Timișoara este cea mai înaltă afirmare a legăturii istorice și culturale dintre Italia și România. În această împletire de mituri, amintiri și artă, expoziția de la Timișoara devine nu doar un eveniment expozițional, ci un act de recitire comună a rădăcinilor noastre, de la Vezuviu la Carpați, de la Mediterana la Carpați. Acest parcurs extraordinar, care unește ruinele de la Pompei cu pământul Daciei, demonstrează cum arta este cea mai puternică punte a noastră de memorie comună și se configurează ca un preludiu ideal și prestigios pentru Anul Cultural Romania – Italia 2026” declară Federico Mollicone, președintele Comisiei de Cultură, Știință și Educație a Camerei Deputaților – Parlamentul Republicii Italiene.

Programul de vizitare al expoziției este de miercuri până duminică între 10:00 – 18:00. Luni și marți, precum și zilele de 24–26 decembrie și 1 ianuarie este închis.

Biletele pot fi achiziționate de pe site-ul Muzeului Național de Artă Timișoara https://mnart.museum/ și de pe platforma BookTes https://booktes.com/evenimente/muzeul-national-de-arta-timisoara.