Bijuterii arhitecturale, pe punctul de a fi demolate! Istoricii trag un semnal de alarmă cu privire la gările ce vor fi puse la pâmânt, pentru modernizarea căii ferate Caransebeș – Timișoara – Arad

Mai multe gări istorice din Banat, considerate adevărate bijuterii arhitecturale ale secolului al XIX-lea, sunt pe punctul de a fi demolate în cadrul modernizării liniei feroviare Caransebeș – Timișoara – Arad.

Istoricii atrag atenția că, dincolo de avantajele infrastructurii moderne, intervențiile anunțate duc la pierderea unor clădiri cu valoare patrimonială și identitară pentru regiune.

Patru gări din secolul XIX, pe lista demolărilor

Pe tronsonul Lugoj – Timișoara Est sunt programate pentru demolare patru gări construite între anii 1875–1876: Remetea Mare, Recaș, Topolovățu Mare și Belinț. Clădirile, realizate din cărămidă, fac parte din infrastructura originală a liniei Timișoara–Orșova, una dintre cele mai importante investiții feroviare din zonă în secolul al XIX-lea. Linia a fost construită de către Societatea privilegiată austriacă de căi ferate (StEG) și a reprezentat un moment esențial pentru dezvoltarea economică a Banatului.

Tronsonul Timișoara – Lugoj – Caransebeș, în lungime de aproximativ 100 de kilometri, a fost inaugurat la 22 octombrie 1876, la doar zece luni de la începerea lucrărilor, și a inclus 10 gări, 52 de cantoane și două poduri majore, peste Bega și Timiș.

Pe lângă gări, sunt vizate și stațiile istorice de alimentare cu apă din Topolovățu Mare și Lugoj, folosite odinioară pentru locomotivele cu aburi.

O parte din patrimoniu a dispărut deja

După electrificarea liniei din 1974, o parte dintre clădirile originale au fost modificate sau reconstruite. Unele au fost deja demolate, inclusiv gara din Lugoj. În acest context, clădirile rămase sunt considerate mărturii ale etapelor definitorii pentru dezvoltarea industrială a Banatului.

Istoricii atrag atenția că proiectul actual de modernizare ignoră valoarea arhitecturală și istorică a clădirilor existente.

„Noile gări, reduse la volume banale ce amintesc de niște „cutii de chibrituri”, trădează o arhitectură rece și standardizată, executată din tablă, panouri sandwich și tâmplărie din PVC sau aluminiu, fără nicio preocupare pentru contextul istoric. Deși funcționale, aceste clădiri au un impact vizual puternic asupra peisajului rural și nu reflectă identitatea culturală a Banatului, fragmentând ambientul tradițional și înlocuind reperele istorice (gările austro-ungare) cu o arhitectură generică.

Argumentele invocate de CFR pentru demolare sunt legate de siguranță și de costurile ridicate ale reabilitării. Totuși, din analiza planurilor de situație reiese că vechile clădiri nu se suprapun cu noile amplasamente, ceea ce ridică semne de întrebare privind necesitatea demolării lor”, spune Cristian Oliviu Gaidos, istoric de artă la Muzeul de Istorie, Etnografie și Artă Plastică Lugoj.

În acest context, reprezentanții Muzeului solicită ca, cel puțin, Gara Belinț, considerată cea mai bine păstrată dintre clădirile vizate și care încă mai conservă elemente originale precum volumul corpului central, compartimentarea interioară, sala de așteptare și o parte dintre ancadramentele ușilor, să fie protejată de la demolare. De asemenea, cer salvarea fostelor stații de alimentare cu apă din Topolovățu Mare și Lugoj, parte din infrastructura istorică a liniei.

O variantă propusă în scopul salvării clădirilor este transferarea acestora către autoritățile locale, care le-ar putea conserva și restaura cu fonduri europene.