Sorin Maxim, despre noutăţile în ceea ce priveşte accesarea fondurilor europene

Regiunea Vest a stat bine în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene pe vechiul ciclu financiar, acum însă conducerea ADR Vest, vrea să obţină cel puţin acelaşi rezultat şi la finalizarea noii sesiuni.

Dar despre noutăţile şi programele care au apărut în acest nou ciclu de finanţare aflăm de la directorul ADR Vest, Sorin Maxim, în interviul următor. 

Domnule director cum s-a încheiat vechiul ciclu de finanţare pentru ADR Vest?

Am încheiat, zic eu, cu bine programul 2007-2013 în ideea că nu avem probleme cu proiecte agăţate, cu bani cheltuiţi şi pe care trebuie să-i recuperăm. Absorbţia trece de 85% deci suntem într-o zonă confortabilă cu proiectele, evident dacă nu am fi reziliat pe ultima sută de metri nişte proiecte care nu s-au mai implementat, cu siguranţă absorbţia ar fi fost alta. Dar prefer aşa, să le reziliem la început decât să ne trezim că ne apucăm de treabă şi după trebuie să dăm banii înapoi. 

Cu ce noutăţi vine această nouă sesiune de finanţare şi ce programe au fost lansate?

Programul în general este puţin mai complex decât cel pe 2007-2013, în ideea în care proiectele au nevoie de coordonare mai mare şi o mare parte din proiectele care se depun trebuie să îndeplinescă nişte condiţii. De exemplu, pentru drumuri înainte a trebuit să fie o justificare şi o corelare cu reţeaua TENtec (Trans European Network), şi au fost agreate în Cconsiliul pentru Dezvoltare Regională şi abia după ce s-a dat acea hotărâre, proiectele au putut fi depuse, iar orice modificare presupune modificarea hotărârii. Pe componenta de sănătate şi educaţie aşteptăm strategia naţională care să mapeze serviciile de sănătate şi respectiv şcolile tehnice, pentru că doar pe acelea le vom putea finanţa, în schimb la şcoli în zona de învăţământ primar acolo putem finanţa fără niciun fel de problemă, dar nu s-a lansat încă. Pe zona de dezvoltare urbană, în special pe polii de creştere, acolo sunt nişte etape, la fel, pregătitoare. Aceste presupun o strategie integrată, dezvoltarea zonei care poate să fie oraşul sau zona metropolitană, în funcţie de cum e organizat şi la fel, şi acolo sunt nişte condiţii ce trebuiesc îndeplintie înainte de a depune proiectele. Strategia aceasta trebuie făcută, aprobată prin mai multe filtre atât la nivel local, cât şi la noi după aceea, la nivel de Agenţie şi de exemplu pe zona de oraşe care nu sunt poli de creştere, inclusiv reşedinţele de judeţ, ei la fel trebuie să aibă un plan de mobilitate pentru a putea accede la banii care ţin de partea de mobilitate. Avem şi componenta privată, IMM-urile, pentru ele s-a lansat programul şi depun proiecte, suntem la 60% în ceea ce priveşte depunere, deci mai aşteptăm în continuare proiecte. Şi mai este componenta de reabilitare termincă, care la rândul ei are două părţi, una de reabilitare termică a blocurilor. Pe de altă parte pot să spun că suntem foarte atenţi la ce se întâmplă în piaţă cu proiectelea aşa că am făcut o modificare masivă. Chiar noi am solicitat această modificare a ghidului în ideea în care să putem cere completări la beneficiar şi pe lângă completări, în cazul în care proiectul pică acesta se poate redepune, ceea ce nu se putea în prima variantă a ghidului.

Cam astea ar fi noutăţile. Vom continua cu zona de clădiri publice, de reabilitare termică, care este o componentă foarte importantă, de care sunt interesate foarte multe entităţi publice şi în final pe zona de servicii sociale o să lansăm cât de curând, şi pe componenta de poli de creştere o să începem deja primirea acelor strategii integrate de dezvoltare. Dacă nu au fost lansare aceste componente, asa nu înseamnă cu beneficiarii, în paralel, nu se pregătesc, ei ştiu care sunt axele chiar dacă nu sunt lansate şi pot pregăti şi planul de mobilitate şi strategiile şi proiectele chiar. Noi comunicăm în permanenţă cu beneficiarii.

Pe ce domenii vor veni cei mai mulţi bani?

Abordarea programului este legată strict de strategia Europa 2020, în ideea în care această strategie a modificat şi principiile de alocare, în sensul că nu mai poate cere fiecare stat bani pentru ceea ce consideră el că este important. Există această strategie Europa 2020 care are 11 obiective tematice, din care primele cinci trebuie să primească minim 50% din alocare, şi celelalte şase au şi ele deja procente prealocate. Practic cele cinci rulează cei mai mulţi bani în zona de reducere a poluării, care  poate fi făcută în două moduri, prin consumul de energie şi agentul termic şi aici discutăm de blocuri şi de clădiri publice, şi a doua zonă e cea de transport, în care la fel trebuie redusă poluarea, chiar dacă zona de transport presupune inclusiv reabilitaea căii de rulare al mijlocului de transport. Aici sunt cei mai mulţi bani concentraţi.

Din experienţa pe care o aveţi, cum sunt realizate proiectele în ultima perioadă? Sunt mai bune?

Antreprenorii fac mai bine proiectele, îi înţeleg pe de altă parte că există o anumită reticenţă vis a vis de birocraţia europeană, dar trebuie să înţeleagă şi lumea în ambele situaţii, public sau privat, că sunt nişte bani publici, pe care anumite state îi dau şi vor să aibă controlul ca aceşti bani publici se duc în direcţia în care ei au fost aprobaţi. Pe de altă parte poate această birocraţie europeană este puţin încetinită şi mai mărită la noi pentru că sunt anumite reforme care nu există la noi în România, din păcate noi cu aceste programe suntem puţin înaintea reformelor şi practic beneficiarii au de multe ori senzaţia că le cerem documente în plus, dar noi nu cerem nimic din ceea ce nu este în lege. Din păcate pe alte tipuri de finanţări şi aici cele româneşti sunt cele mai elocvente, o serie de documente nu sunt solicitate, chiar dacă legea le prevede, şi de aici discrepanţa mare de aparenţă a birocraţiei pe fonduri europene şi pe fondurile româneşti. Credem că cu cât înaintăm şi reformele din stat se vor face mai profund, cu atât modul în care banii europeni se investesc va fi mult mai uşor.

Care credeţi că va fi gradul de absorbţie a fondurilor europene la nivelul regiunii, din experienţa anilor trecuţi?

Sper să fie cel puţin acelaşi grad de absorbţie ca cel de până acum, adică peste 85%. Pe actualul program putea să fie de 95% dacă nu am fi reziliat în ultima clipă nişte proiecte, le-am reziliat pentru că beneficiarii ne-au spus în ultima clipă că nu pot să le facă. Nu am avut ce să facem, cu toate că am avut toate asigurările că ele se vor implementa. Deci asta e singura supărare a mea că nu am reuşit să capacitez autoritatea să facă ceva, dar pe de altă parte este foarte greu, ca autoritate în momentul în care ai un contract eşti suverană pe decizie, şi eu nu pot să fac proiectul în locul ei, dar dacă s-ar fi implementat aceste proiecte cred că absorbţia ar fi fost mult mai mare. În principal eu sunt foarte atent la a face în primul rând o absorbţie bună, este mult mai neplăcut să ai o absorbţie mare şi să ai multe proiecte care sunt rămase pe drum cu procente din ele cheltuite şi să nu mai spun de alte instituţii care ar trebui să intervină, DNA sau altele dacă sunt probleme, noi nu am avut şi nu avem probleme de genul acesta. Mai bine o absorbţie rezonabilă, într-un procent de 85%-90%, în care şi proiectele şi calitatea lor şi a implementării este bună. Deci principiul nostru este mai puţin, dar de calitate.