Semnal de alarmă tras de medicii timișoreni în privința pacienților oncologici: să vină cu încredere in spitale

2020, anul pandemiei, a însemnat o scădere substanțială a numărului de pacienți oncologici care au solicitat un consult de specialitate într-o unitate spitalicească.

Procentul bonavilor care au ajuns la spitale a scăzut cu peste 10% în clinicile oncologice şi  cu până la 50% în spitalele de stat.

Mai mult, potrivit unor date statistice existente la nivel național, diagnosticarea pacienților a scăzut în România dramatic în perioada de urgență.

Specialiștii spun că riscurile amânării unui tratament împotriva cancerului, dar și amânarea prezentării la medic pentru diagnosticarea unei asemenea afecțiuni sunt mai mari decât acela al îmbolnăvirii cu virusul SARS-CoV 2.

CITEŞTE ŞI: Un copil de 3 ani și un bărbat de 45 de ani au murit, în urma unui accident. Mașina lor a luat foc! Alți cinci oameni au fost răniți

De aceea, medicii trag un semnal de alarmă și cer demararea unei campanii naționale de conștientizare a populației pentru a se prezenta la medic la primele simptome ale unei boli, mai ales  în cazul unor pacienți cu o posibila afecțiune oncologică.

“Situația este cu adevărat dramatică. Dacă în 2019 am avut internați în Spitalul Victor Babes, cu un diagnostic de suspiciune de neoplasm pulmonar, 664 de persoane, anul trecut, în 2020, doar 231 de persoane au venit la spital pentru a fi investigate. Situația este la fel de gravă și în ceea ce privește numărul pacienților internați, confirmați cu cancer de plămâni. Numărul acestora s-a redus cu 60 la sută, și asta pe fondul amânării sau refuzului de a se adresa medicilor”, spune Cristian Oancea, managerul Spitalului Victor Babeș Timișoara.

Scăderea diagnosticării a atras după sine și o reducere a numărului celor care s-au prezentat pentru administrarea unui tratament oncologic.

Adresabilitatea a scăzut, în acest caz, cu 10 până la 15 procente în 2020 față de anul anterior.

“Orice întârziere în administrarea terapiei duce la scăderea şanselor de supravieţuire ale pacienţilor. De aceea, trebuie găsit un compromis rezonabil între riscul de infecţie cu SARS CoV 2 şi continuarea administrării terapiei oncologice. Scăderea dramatică a diagnosticării și tratării cazurilor noi de boală este cu  siguranță sectorul în care pandemia COVID a determinat daunele colaterale cele mai mari. Întreruperi în programele de screening și follow-up, amânări în procedurile diagnostice și terapeutice, precum și reticența publică pentru contactul cu serviciile medicale sunt împreună factori care contribuie la acest tablou”, spune Șerban Negru, medic primar oncolog, Asociația Oncohelp Timișoara.

Amânarea prezentării la medic până la finalul pandemiei va duce la formarea, în viitor, a unor liste de așteptare pentru diagnosticare și, implicit, și la tratament, ceea ce pentru unii pacienți ar putea fi fatal. 

CITEŞTE ŞI: Cantitate uriaşă de droguri vândută la colţ de stradă! Doi bărbaţi din Timiş, prinşi în flagrant

“Pacienții aflați într-un stadiu incipient al unui neoplasm, de exemplu, pot ajunge foarte repede, dacă nu sunt diagnosticați imediat și nu li se administrează un tratament corespunzător într-un timp cât mai scurt, la metastaze. În loc să fie posibilă vindecarea acestora, vom fi nevoiți doar să încercăm să le prelungim cât mai mult viața. Dacă acest lucru nu se înțelege, vom avea în viitor un număr mare de pacienți decedați pentru că au venit prea târziu la spital, de cele mai multe ori în ultimul stadiu. Renunțarea sau amânarea luării unei scheme de tratament existentă sau amânarea prezentării la medic pentru o reevaluare în vederea modificării schemei de tratament este la fel de gravă. Putem vorbi de recidivă în situația unor pacienți care, dacă ar fi venit în mod constant la control și ar fi avut parte de tratament corespunzător, ar fi trecut cu bine prin boală”,  a mai spus Oancea.

România numără peste jumătate de milion de oameni diagnosticați cu o formă de cancer. Neoplasmul pulmonar a reprezentat, în 2020, cea mai frecventă cauză de deces în țara noastră, în cazul pacienților înregistrați cu o formă de cancer.