Scandalul deșeurilor din Timiș intră într-o nouă etapă! RETIM iese la atac și demontează punct cu punct acuzațiile aduse de liderul CJT, Alfred Simonis

După o perioadă de tăcere în fața unor acuzații grave lansate în spațiul public de către liderii Consiliului Județean Timiș, reprezentanții Retim explică punctual, cauzele reale ale problemelor din sistemul de gestionare a deșeurilor.

Conducerea companiei de salubritate acuză autoritățile că dezinformează, în încercarea de masca lipsa de investiții și blocajele administrative care, în viziunea companiei, sunt adevărata cauză a crizei actuale.

Astfel, reprezentanții Retim resping categoric ideea că deșeurile colectate selectiv ar fi fost amestecate „la grămadă”, explicând că doar în Stația de Sortare Ghizela s-au deviat de la depozitare peste 90% din deșeurile reciclabile, multe dintre ele fiind valorificate energetic.

În plus, linia de sortare de la Timișoara, preluată în 2023 într-o stare complet nefuncțională și fără autorizație de mediu, a fost repusă în funcțiune în timp record. Nu același lucru s-a întâmplat cu autorizația de mediu, care a fost emisă după aproape doi ani, în mod inexplicabil.

„Cu toate eforturile depuse, în mod total inexplicabil, autorizația de mediu a fost emisă abia în 7 mai 2025, la 17 luni de la depunerea cererii, cu trei săptămâni înainte de finalizarea contractului RETIM. 

În lipsa autorizației de mediu Stația nu a putut fi operată, fiind nevoiți să transferăm către Ghizela deșeurile colectate din Timișoara și împrejurimi, fără ca în Ghizela să existe capacități pentru tratarea acestora”, se arată în comunicatul de presă transmis de Retim.

În privința capacității depozitului de la Ghizela, compania precizează că în iunie 2025 gradul de umplere al celulei 2 era de aproximativ 90%, ceea ce permite continuarea exploatării pentru cel puțin încă un an, chiar doi, dacă Stația Timișoara funcționează la parametri optimi.

Mai mult, o simplă decizie administrativă (creșterea înălțimii de depozitare cu câțiva metri) ar putea extinde această durată și mai mult, evitând complet necesitatea închiderii depozitului sau transferului deșeurilor în alte județe.

„Indiferent de situație, există timp suficient ca deschiderea Celulei 3, ce intră în obligația Consiliului Județean Timiș, să fie finalizată, fără a fi necesară închiderea Ghizelei și transferul deșeurilor în alte județe”, mai spun reprezentanții Retim care acuză administrația județeană de dezinformare și în ceea ce privește gestionarea levigatului.

Aceștie precizează că nu a existat nicio poluare a apelor în zona Ghizela sau a râurilor Timiș și Bega în cei 12 ani de funcționare. Levigatul, un produs inevitabil al descompunerii deșeurilor, este captat în celule impermeabile și tratat prin tehnologii moderne, iar apele evacuate sunt verificate periodic de autorități.

„Prezenta levigatului în interiorul celulelor depozitului sau chiar la suprafața acestora este un lucru normal în exploatare și nu duce la poluare.

Acest proces este controlat, levigatul generat este tratat prin două stații de epurare (osmoză inversă). În râul Timiș este evacuată doar apa rezultată în urma tratării. Calitatea apei este monitorizată de autorități, prin analize efectuate de laboratoare acreditate”, mai transmite Retim.

În ceea ce privește acuzația adusă de președintele CJT, Alfred Simonis, cum că depozitul de la Ghizela s-a umplut pentru că Retim nu a gestionat bine deșeurile, conducerea companiei are o altă versiune.

Spune că linia de procesare a gunoaielor este mult subdimensionată, iar autoritățile județene ar fi trebuit să facă investiții majore.

„În județul Timiș se produc peste 220.000 tone de deșeuri în fiecare an. În Stația de Sortare Timișoara ar trebui tratate aproximativ 130.000 tone/an. În Ghizela, capacitatea de tratarea este de cel mult 95.000 tone/an.

RETIM operează la capacitate maximă instalațiile din Ghizela, reușind să deviem de la depozitare aproximativ 25.000 tone/an. Din acestea aproape 20.000 tone sunt rezultatul eforturilor și investițiilor proprii ale RETIM, ele fiind valorificate energetic la fabricile de ciment (cu toate că autorizația de mediu permite depozitarea acestora).

În schimb, Stația de Sortare Timișoara practic nu funcționează de la sfârșitul anului 2018. Acest fapt, coroborat cu lipsa retehnologizării ei a făcut ca an de an la Ghizela să ajungă suplimentar peste 60.000 tone/an de deșeuri care nu erau prevăzute în contract.

Situația a fost tot timpul cunoscută de către toate autoritățile publice. Dovadă este și faptul că în anul 2021 Consiliul Județean Timiș a adoptat (prin Hotărâre) Planul Județean de Gestiune a Deșeurilor, unde se recunoaște necesitatea unor investiții majore (de ordinul zecilor de milioane de Euro) în infrastructura județeană de procesare a deșeurilor„, se mai arată în comunicatul transmis de Retim.

Reprezentanții societății de salubritate trag un semnal de alarmă și cu privire la planurile Consiliului Județean de a înființa o societate proprie pentru a gestiona depozitul de la Ghizela și, pe viitor, și a stației de sortare din Timișoara. Ei spun că asta va duce la costuri mai mari, ceea ce, într-un fel sau altul se va răsfrânge asupra oamenilor de rând.

„Problemele actuale nu sunt legate de operarea infrastructurii, ci de lipsa acesteia.

Pe termen scurt această decizie va duce la creșterea costurilor de operare pe care le vor plăti cetățenii direct sau indirect, în cazul în care activitatea va fi finanțată din bugetele autorităților publice.

Creșterile de tarife, nejustificate, vor veni și din cauza costurilor suplimentare de transport până la depozite aflate în alte județe (Hunedoara sau Arad)„, mai spun cei de la Retim.