Porți deschise la deponeul de la Ghizela! Întregul circuit al deșeurilor nepericuloase, colectate din întreg județul

Deponeul ecologic Ghizela și-a deschis astăzi porțile tuturor timișenilor care vor sa afle mai multe despre activitatea de operare a acestui deponeu și despre tratamentul deșeurilor.

Reprezentanții Retim au explicat practic, toate etapele traseului de colectare deşeurilor până la depozitarea în celulele deponeului, la colectarea și tratarea levigatului, măsurarea purității permeatului rezultat și deversarea acestuia în râul Timiș.

Intenția organizatorilor a fost aceea de a da posibilitatea turor celor care au avut întrebări și neclarități despre cum se gestionează deponeul ecologic Ghizela să vadă la fața locului cum se desfasoară activitatea și cum este organizată platforma. Astfel CJ Timiș și RETIM Ecologic Service SA au dorit să răspundă acuzațiilor lansate în presă săptamâna trecută, într-un mod cât mai transparent posibil.

Consiliul Județean Timiș și RETIM au încercat să clarifice faptul că acuzațiile apărute în mass media legat de faptul că o parte din levigatul ar fi „eliberat” în râul Timiș și că stația de epurare nu face față volumului mare de deșeuri, pentru a scoate apa curată. 

Practic, reprezentanții Retim au prezentat întregul circuit tehnologic la Deponeul de Deşeuri Nepericuloase Ghizela.

Deponeul este în proprietatea Consiliului Judeţean Timiş, iar operatorul desemnat al acestui depozit este RETIM Ecologic Service SA.

Este proiectat cu o capacitate totală de circa 5 milioane mc. Perioada totală de viaţă estimată pentru depozit este de 41 ani. În cadrul depozitului sunt prevazute a fi construite 5 celule, din care prima celulă are perioada de exploatare de 5 ani şi capacitate de depozitare de 623.000 mc, iar celelalte patru celule au perioadă de exploatare de 9 ani şi capacitate de exploatare de 1.127.075 mc.

În prezent celula 1 este în curs de închidere, iar celula 2 este în exploatare.

Iată toate etape ale fluxului tehnologic:

Deşeurile care se colectează de la adresele clienţilor se transportă la staţia de sortare din Timişora, staţii de transfer din judeţ sau direct la DDN Ghizela.

Deşeurile sunt împărţite pe mai multe categorii:

Deşeuri umede – pubela neagră

Deşeuri uscate – reciclabile – pubela galbenă/sacul galben/clopotul verde 

Deşeuri vegetale

Deşeuri din construcţii şi demolări

Deşeuri stradale

De la staţiile de transfer şi de la staţia de sortare Timişoara deşeurile se preiau separat pe categorii în camioane de mare tonaj şi se transportă la Depozitul de Deşeuri Nepericuloase Ghizela.

La intrare se cântăreşte orice camionÎn funcţie de categoria de deşeu adus, camionul se îndreaptă spre:

Staţia de sortare deşeuri umede – Instalaţia de tratare mecano-biologică

Staţia de sortare deşeuri uscate

Direct la celula de depozitare dacă include refuz de sortare de la staţia de sortare Timişoara, deşeuri stradale, deşeuri din construcţii şi demolări, nămol, pământ, pietre.

La staţia de sortare a deşeurilor umede se descarcă acest camion pe o platformă de beton, iar aceste deşeuri sunt preluate şi puse pe o bandă rulantă. Aici se realizează manual şi automatizat sortarea deşeurilor în următoarele subcategorii: Material feros, PET,  Material neferos, Deşeu biodegradabil. Restul reprezintă refuz sortare.

La staţia de sortare a deşeurilor uscate ajunge şi descarcă un camion care transportă acest tip de deşeuri.

Zona de recepţie este compusă dintr-o zonă tampon de aproximativ 500 mc, de unde  sunt preluate  şi puse pe o bandă rulantă. Aici se realizează manual şi automatizat sortarea deşeurilor în următoarele subcategorii: Material feros, PET, Material neferos, Carton, HDP – plastic moale, PPE – plastic casant, Sticlă. Restul reprezintă  refuz sortare.

Deşeurile reciclabile – PET, carton, HDP, PPE – se compactează în baloţi care sunt preluaţi şi transportaţi în afara depozitului către companii specializate  în reciclarea acestor materiale, ulterior acestea devenind materie primă pentru alte produse. Deşeurile de sticlă, care se colectează separat atât în mediul urban, cât şi în mediul rural sunt stocate temporar şi apoi valorificate. 

Deşeurile biodegradabile sunt depozitate în 180 de biocontainere într-un proces de descompunere intensă care durează 12 zile. Apoi acestea sunt scoase din biocontainere şi depozitate pe o platformă betonată, intrând într-un proces de maturare care durează 60 de zile. După această perioadă rezultă un material inertizat care este transportat pe celula de depozitare unde poate fi utilizat ca material de acoperire zilnică sau pur şi simplu depozitat.

Refuzurile de sortare de la instalaţia de tratare mecano-biologică se transportă la celula de depozitare.

Refuzul de sortare de la deşeurile uscate se colectează şi se transportă cu camioane în afara depozitului în vederea valorificării prin ardere – de ex: termocentrale, fabrici de ciment etc…

Deşeurile depozitate pe celulă sunt acoperite cu un strat de pământ de minimum 20 de centimetri.

În mod natural, toate deşeurile care ajung pe celula de depozitare intră într-un proces de fermentare/degradare care produce şi un lichid rezidual numit levigat.

Fiecare celulă de depozitare este dotată la baza ei cu o membrană impermeabilă care nu permite levigatului să intre în pământ. Aceste levigat este preluat de drenuri special construite care îl dirijează spre un bazin de colectare.

Din acest bazin de colectare staţia de epurare scoate levigatul transformându-l în urma unui proces chimic în următoarele produse:

Permeat – care este apă curată 

Concentrat de levigat – cu o consistenţă vâscoasă. 

Permeatul este trimis din staţia de epurare în bazinul de retenţie nr 1 (BR1) şi apoi prin conducte subterane către bazinul de retenţie nr 2 (BR2). 

Permeatul este supus unor analize stricte de laborator, trebuind să îndeplinească standardul de calitate NTPA 001. Dacă acest standard este îndeplinit – permeatul este transportat printr-o reţea subterană de conducte lungă de 9 km până la râul Timiş unde este deversat fără niciun efect asupra mediului înconjurător.

Daca acest standard nu este îndeplinit – permeatul este preluat cu motopompe şi încărcat  în autocisterne. Acestea aduc permeatul neconform la staţia de epurare Aquatim din Timişoara unde este neutralizat.

Concentratul de levigat este injectat înapoi în puţurile din celulele de depozitare.

„Ținta noastră este ca în anul 2025 să poată fi reciclată, în tot uzul publicului, jumătate din cantitatea de deșeuri care se generează. (…) În celula I nu se mai depozitează de peste doi ani de zile, este deja închisă temporar, și așteptăm să vedem că stadiul tasărilor ne va permite să facem închiderea ei definitivă, ceea ce presupune că o parte din mirosurile care, pe bună dreptate, au fost semnalate în împrejurimi, vor dispărea, pentru că gazul de depozit, contaminat cu hidrogen sulfurat și alți poluanți olfactivi va fi ars la o temperatură de o mie de grade. Foarte mult, nu chiar tot, din miros, va dispărea. Se va instala un biodesulfurator, care va prelua același miros provenit de la stațiile de tratare. În mod paradoxal, tratarea levigatului creează acel miros, și nu netratarea lui. Levigatul miroase urât dacă-l privești de aproape. (…) Sunt probleme uzuale în gestiunea acestui depozit. Ne facem treaba, suntem responsabili pentru mediu, cheltuim bani chiar mai mult decât recuperăm prin tarif, doar ca să ne putem onora obligațiile contractuale și de mediu”, a spus Dan Pascu, director general Retim.