Noii baroni ai gunoaielor aruncă Timișul în haos! Războiul deschis de Simonis împotriva Retim, o răfuială care va dubla tarifele de colectare a deșeurilor

Cu doar patru zile înainte ca depozitul de deșeuri de la Ghizela să fie închis, județul Timiș stă pe un munte de gunoi, care riscă să explodeze.

Decizia de închidere, asumată de Consiliul Județean Timiș, condus de Alfred Simonis, și girată de Garda de Mediu, pune în pericol sistemul de gestionare a deșeurilor.

Autoritățile par că au luat decizia cu pixul politic, nu pe baza unui plan de urgență sau a unei soluții concrete. În momentul de față, nimeni nu știe cum va fi realizat transferul deșeurilor în județul Hunedoara, iar haosul instituțional este cu atât mai grav cu cât, în lipsa unei alternative clare, localități întregi, inclusiv Timișoara, riscă să fie sufocate de gunoi.

Printre cei lăsați complet în ceață se numără chiar și principala companie de salubritate din județ, Retim, vizată direct de o campanie agresivă din partea noului președinte al CJT, Alfred Simonis.

Deși colectează peste jumătate din deșeurile județului, firma nu a primit niciun document oficial privind modul de operare începând de luni.

“E foarte ușor să închizi ceva, dar trebuie să oferi o alternativă.  Pe lângă operarea depozitului de la Ghizela, noi și colectăm deșeurile din zona 1 și zona 0. Fluxul de pe zona 1 ajunge la stația de sortare Timișoara, de unde era transferat la Ghizela,  iar cel din zona 0, direct la Ghizela. Nu știm ce se va întâmpla de luni.  Acolo (la Ghizela – n.a) lucrează 100 de oameni, care nu știu de luni ce o să întâmple, mai sortează, nu mai sortează, vin la lucru, nu vin la lucru. Trebuie să-și primească decizia de concediere sau nu? Sunt întrebări pe care noi ni le punem și care acea decizie de oportunitate politică din Consiliul Județean nu lămurește”, a spus Radu Merica, CEO -ul RER Group care deține compania Retim.

Reprezentanții Retim spun că rezilierea contractului pentru operarea depozitului de la Ghizela și decizia de închidere sunt abuzive, iar lucrurile se vor tranșa în instanță. Dar, până atunci, costurile de transfer în alte județe vor exploda, iar factura finală va fi plătită, desigur, de oamenii de rând.

Toate aceste pierderi financiare și logistice, sunt, în opinia celor de la Retim, consecința unui conflict cu puternic iz politic.

Deponeul de la Ghizela mai poate fi exploatat pentru cel puțin un an, poate chiar doi, cu investiții minime.

“Deschidem o discuție total nouă despre posibilitatea de a crește capacitatea în condiții de siguranță. Nu trebuie atins nimic din infrastructură, digurile nu trebuie atinse, ele pot să rămână așa cum sunt, fără nici cea mai mică modificare, nu se schimbă absolut nimic din sistemele de drenaj, absolut nimic nu se schimbă. Trebuie doar un calcul ingineresc și o expertiză care să demonstreze dacă aceste diguri, acest fund, aceste tuburi de drenaj suportă o cantitate, o greutate suplimentară de deșeuri. Și da, din ce știm noi se poate. Se poate foarte simplu, foarte ușor.  Am notificat prin iunie Consiliului Județean despre acest aspect. Am vrut să ne asumăm costurile acestei expertize. Nu am primit niciun răspuns”, a explicat Dan Pascu, managerul general al Retim.

Ignorarea proiectelor tehnice, lipsa de dialog instituțional și impunerea unei decizii radicale fără consultare – toate indică o acțiune premeditată, menită mai degrabă să lovească un actor economic important decât să rezolve o problemă de mediu.

Mai mult, reprezentanții Retim sugerează că întreaga operațiune amintește de episoade întunecate din istoria postcomunistă a României, când baronatele politice confiscau afaceri prin metode de forță.

Inițial, s-au căutat investitori străini care să salveze firmele de salubritate de la faliment, apoi, când acestea au început să  funcționeze, s-a încercat scoaterea lor de pe piață.

“Îmi amintesc foarte bine cum era în România, la începutul anilor 2000, când prin anumite zone ale țării existau diverse baronate conduse politic, care confiscau afaceri. Îți trimiteau toate controalele posibile, îți blocau activitatea și, până la urmă te forțau ori să te retragi, ori să vinzi. În calitatea mea de atunci de vicepreședinte al Camerei de Comerț Româno-Germană a trebuit să ascult, de multe ori, asemenea povești care se întâmplau în România anilor 2003-2004.  Nu ștu dacă e cazul să vorbim acum de așa ceva, dar știu că vorbim de o acțiune concertată a autorităților, știu că sunt niște acțiuni abuzive, să ignore proiecte tehnice făcute de experți, să nu dai niciun răspuns, să nu recunoști o realitate tehnologică…”, a mai spus Radu Merica, CEO-ul RER Group.