Motivarea judecătorilor de la Curtea de Apel București, pentru eliberarea suspecților din cazul asasinatului cu bombă de la Arad! Ce a salvat-o pe fiica omului de afaceri ucis de explozie?

Judecătorii Curții de Apel București au decis eliberarea Laurei Crișan, fiica omului de afaceri Ioan Crișan, și a celor doi suspecți Sebastian Bulbuc și Adrian Horodincă, implicați în dosarul asasinatului cu bombă de la Arad.

După trei ani de investigații, procurorii nu au reușit să adune suficiente probe concludente pentru a susține acuzațiile de omor împotriva acestora, iar Curtea a constatat că indiciile strânse nu oferă un temei solid pentru a justifica măsura arestului preventiv.

În motivarea deciziei, judecătorii au subliniat că „nu există la dosar niciun element care să fie indiciu” că inculpații ar fi avut acces la explozibili militari sau că s-ar fi aflat în zona unde s-a produs explozia ce a dus la moartea omului de afaceri Ioan Crișan.

În referatul cu propunerea de arestare, Parchetul a invocat motive insuficient susținute de elemente factuale clare, motiv pentru care Curtea a decis că menținerea în arest preventiv a celor trei nu este justificată.

Această decizie vine în contextul în care dosarul asasinatului, deși intens investigat, a oferit mai degrabă indicii decât probe concrete, ridicând astfel semne de întrebare cu privire la direcția și eficiența anchetei.

„Faptul că există necesitatea identificării autorilor omorului nu echivalează cu obligaţia judecătorului de a dispune luarea unor măsuri preventive faţă de persoane cu privire la care nu este fundamentată suspiciunea rezonabilă că ar fi comis faptele de care sunt acuzate.

În contextul unei mediatizări a cazului – de altfel de înţeles, având în vederea natura faptelor şi ipotezele avansate – este firesc interesul public, dar şi al autorităţilor de a finaliza ancheta penală, de a identifica făptuitorii, însă nu se pot lua măsuri preventive pe simple indicii sau supoziţii, indiferent de caracterul stringent al necesităţii validării unei ipoteze a anchetei.

Referitor la încărcătura explozivă – procurată, deținută, transportată și folosită fără drept de inculpaţi, cum susţine Parchetul – judecătorul a constatat că suspectul Lind Florin Alexandru relatează în declaraţia
sa doar despre o petardă procurată de inculpaţi la momentul testării dispozitivului (nu a văzut asupra acestora vreun alt tip de încărcătură explozivă), iar din dosar nu rezultă niciun element de fapt care să
ateste că vreunul dintre inculpaţi, în vreun moment, a fost în posesia vreunui alt tip de încărcătură explozivă, respectiv ca cel descoperit la locul exploziei (mai ales că în fragmentele analizate, prelevate de la locul exploziei, s-a constatat prezența unor explozivi militari – RDX și HMX).”, se arată în motivarea Curții de Apel București.

De asemenea, nu există nicio probă care să arate că suspecții ar fi avut acces la explozibili militari sau că ar fi intrat în contact cu persoane care să fi avut acces la un astfel de tip de încărcătură explozivă.

„Ca atare, dacă inculpaţii au detonat acest dispozitiv, cum afirmă Parchetul, ar fi trebuit să se afle la o distanţă care să le permită detonarea dispozitivului şi care, cu siguranţă, nu putea fi mai mare decât cea din raza de acoperire a celulei GSM aferentă zonei menţionate. În egală măsură, însă, nu există nicio probă la dosar care să-i plaseze pe inculpaţi în jurul orei 06:59 (sau apropiat de acest moment) măcar în proximitatea zonei unde a avut loc explozia prin detonarea de la distanţă a dispozitivului. Indiciile de la dosar se referă, aşa cum s-a arătat, doar la data de 28.05.2021, în intervalul 23:49-23:51, în sensul că cei doi inculpaţi sunt localizați în raza de acoperire a releului GSM care deservește domiciliul victimei Crișan Ioan și, implicit, parcarea unde se afla autoturismul acestuia. Prin urmare, nu s-a stabilit unde se aflau inculpaţii la momentul exploziei şi nu sunt oferite explicaţii (posibile) nici cu privire la modalitatea în care vreunul dintre aceştia ar fi putut plasa dispozitivul în interiorul autoturismului, atâta timp cât niciunul dintre cei doi inculpaţi nu făcea parte din anturajul victimei, iar Parchetul nu a afirmat/susţinut că inculpata Bîlcea (pe care o acuză de paticipaţie în forma instigării) ar fi avut vreo cheie a autoturismului folosit de victimă, cu atât mai mult cu cât teza avansată de Parchet se bazează pe o relaţie conflictuală, iar nu apropiată, dintre inculpată şi victimă”, se mai arată în documentul menționat.

Conform judecătorilor, nu există dovezi nici în ceea ce privește mobilul crimei, despre care anchetatorii au susținut că ar fi fost averea omului de afaceri.

Mai exact, fiica milionarului ar fi pus la cale asasinatul, pentru că tatăl ei o amenințase că o va dezmoșteni, iar afacerile i le va preda fostului ginere, Sergiu Bâlc.

„Din dosar nu rezultă că victima ar fi efectuat demersuri concrete în acest sens – contactarea unui notar/identificarea unui notar care să confirme existenţa unei astfel de intenţii exprimate de victimă, existenţa vreunui draft al vreunui document care să ateste măcar o preluare parţială de către o altă persoană a afacerilor victimei, existenţa vreunui demers concret în acest sens manifestat în prezenţa unor persoane care făceau parte, alături de victimă, din conducerea firmelor victimei, existenţa vreunei ciorne a vreunui testament/legat cu titlu particular sau universal, a vreunei împărţeli de ascendent, etc.

Ca atare, există elemente factuale suficiente care să ateste existenţa unei relații mai puțin bune/tensionate dintre victimă și inculpată, însă nu se poate afirma cu certitudine că tensiunile aveau la bază exclusiv modalitatea în care victima se raporta la abilităţile în afaceri ale fiicei sale, ci putea avea şi un alt motiv, aşa cum s-a arătat. Totodată, în acest context, faţă de natura relaţiei dintre victimă şi martora Ardelean Aurora, poate fi privită cu rezerve declaraţia martorei Ardelean Aurora în sensul că ar fi existat un conflict verbal între victimă şi inculpată în care victima i-ar fi spus fiicei sale că intenţionează să o dezmoştenească, atâta timp cât această împrejurare nu este confirmată de nicio altă probă din cauză. Faptul că inculpata Bîlcea Laura Oana avea o relaţie tensionată cu fostul soţ Bîlcea Sergiu nu reprezintă în sine un element care să argumenteze existenţa unui mobil material (în contextul pretinsei idei de preluare parţială a afacerilor victimei), atâta timp cât inculpata şi martorul erau divorţaţi, nefiind ceva neobişnuit ca foştii soţi să aibă relaţii tensionate, chiar în contextul existenţei unor copii minori.

Judecătorul de drepturi şi libertăţi constată că nu s-a dovedit de către Parchet că inculpata Bîlcea Laura Oana ar fi efectuat vreo plată (direct sau indirect) către inculpaţi, că sar fi întâlnit cu aceştia după momentul crimei şi ar fi purtat discuţii legate de eventuale avantaje financiare, astfel că nu se poate considera ca fiind probat la nivel de suspiciune rezonabilă că standardul de viaţă al celor doi inculpaţi Bulbuc şi Horodincă s-ar fi îmbunătăţit semnificativ în anul 2021 ca urmare a unor plăţi efectuate către aceştia de către inculpata Bîlcea Laura Oana, direct sau indirect”, mai arată judecătorii.