Interviu cu directorul penitenciarului Timișoara, comisar șef de penitenciare Georgică Alexeev

Cine este noul director al Penitenciarului Timișoara?

Am absolvit Liceul Teoretic Panait Cerna, secția Filosofie – Istorie din Tulcea, apoi Academia Alexandru Ioan Cuza, promoția 1994-1998.

După terminarea Academiei am fost repartizat la Penitenciarul Timișoara în funcția de ofițer serviciu din cadrul sectorului operativ, apoi am fost instructor siguranță exterioară, comandant de secție, director adjunct şi acum director al Penitenciarului Timişoara.

Deși în calitate de director am numeroase îndatoriri care îmi ocupă mult timp, îmi găsesc mereu resursele pentru a petrece momente de calitate cu familia mea, cu cei doi copii minunați pe care îi am.

Domnule director, câţi deţinuţi şi câţi angajaţi are, la acest moment, Penitenciarul Popa Șapcă?

Începând cu anul 2008, Penitenciarul Timișoara custodiază deținuți clasificați în regimul deschis și semideschis precum și arestați preventiv, repartizați în cadrul a 10 secții de deținere din interiorul penitenciarului și 3 locații exterioare – grădini agrozootehnice având un efectiv mediu de circa 1.000 persoane private de libertate.

Personalul unității – destinat pazei, supravegherii și escortării persoanelor private de libertate, educației și asistenței psihosociale, sectorului economico-administrativ, medical, etc. însumează un număr de 350 de angajați.

Ce deficit de personal aveți?

În ultimii 2 ani au avut loc angajări de personal în toate sectoarele de activitate din cadrul Penitenciarului dar în același timp, un număr masiv de angajați și-au încetat raporturile de serviciu prin pensionare. Statul unității este de 389 de angajați însă cifra nu reflectă standardele moderne de personal din țările Uniunii Europene.

Cu ce se deosebește Penitenciarul Popa Șapcă de alte penitenciare din țară?

Penitenciarul Timișoara s-a deosebit întotdeauna de alte unități penitenciare din țara noastră prin dorința de inovare, de dezvoltare și eficientizare a condițiilor existente, prin obținerea unor beneficii maxime ținând cont de resursele umane insuficiente și de un buget adeseori restrictiv și limitativ.

Orientarea preponderentă a fost spre dezvoltarea și diversificarea atât a activităților lucrative cu deținuții, cât și a celor de reintegrare socială, cu accent spre colaborarea cu comunitatea locală – prin implicarea comunității în activitățile cu deținuții și, mai ales, prin implicarea penitenciarului în viața comunității. În sprijinul celor afirmate, vreau să vă ofer o serie de exemple de bună practică din Penitenciarul Timișoara, în mare parte activități care au devenit obișnuință și fac parte din activitatea curentă a penitenciarului.

Programele și activitățile de reintegrare socială urmăresc reducerea vulnerabilității sociale și psihologice a persoanelor condamnate, echilibrarea personalității, dezvoltarea capacității de comunicare și însușirea unor modalități pașnice de rezolvare a problemelor, descoperirea și dezvoltarea unor abilități și talente în scopul îmbunătățirii stimei de sine. Penitenciarul Timișoara este o prezență constantă în organizarea unor evenimente cu impact pozitiv asupra comunității – deținuții participă constant la acțiuni culturale, artistice, sportive, expoziții de pictură și fotografie, festivaluri de teatru, de muzică, târguri caritabile, activități de prevenție derulate în școli și licee – scopul nostru este acela de a reda societății oameni echilibrați din toate punctele de vedere.

Găzduți și câteva nume sonore haideţi să le spune VIP-uri. Cum s-au adaptat la condițiile de detenție?

În Penitenciarul Timișoara nu există și nici nu s-a pus problema VIP-urilor, a discriminării în funcție de statut social și poziție financiară.
Dar este adevărat că legislația în domeniul executării pedepselor precizează că folosirea la activități productive și socio-educative se realizează pe baza unei selecții ținându-se cont de deprinderile și abilitățile practice, nivelul de instruire, de cultură generală. Noțiunea de VIP nu ne este caracteristică, toate persoanele private de libertate, trebuie să respecte Regulamentul de Ordine Interioară, regulile, obligațiile, interdicțiile, iar orice abatere de la aceste reguli prevăzute de legislație sunt sancționate prompt indiferent despre ce persoană este vorba.  

Cum este mâncarea în peniteciar?

Deși cuantumul sumei alocate pentru hrănirea unui om îl consider foarte mic (între 3,70 și 5,02 ron) fiind practic imposibil să hrănești cu 3 mese/zi un adult …bărbat, prin devotamentul și implicarea unor angajați pasionați de gătit dar și prin selecționarea atentă la blocul alimentar a unor deținuți care au deprinderi culinare, reușim să oferim mâncare calitativă, cu un gust bun. Menționez faptul că valorificăm permanent diverse produse – carne, lapte, brânză, legume, rădăcinoase din cadrul propriei Grădini Agrozootehnice reușind astfel să îmbunătățim calitatea hranei – aceste produse sunt obținute tot cu sprijinul deținuților care sunt repartizați să-și desfășoare activitatea la secțiile exterioare. De asemenea, există și două puncte comerciale amplasate în cadrul unității de unde deținuții își pot achiziționa zilnic suplimentar produse, folosind cardurile personalizate.

Ce condiţii sunt în celulele de la Popa Șapcă?

În decursul anilor, administrația Penitenciarului Timișoara a depus eforturi constante de îmbunătățire a condițiilor de cazare și de creștere a spațiului individual pentru fiecare deținut: s-au realizat lucrări masive în camerele de deținere, s-au înlocuit ferestrele din lemn cu cele din PVC în tot penitenciarul, s-au achiziționat saltele și perne noi, ignifuge la mai mult de jumătate din camerele penitenciarului; de asemenea, au fost achiziționate paturi noi cu compartimente speciale pentru depozitarea bagajelor personale; dulapuri speciale, suspendate pentru păstrarea bagajelor, alimentelor, etc.

În scurt timp, finalizăm lucrările la Post control vizite, astfel încât noul pavilion va putea deservi cerințele cele mai noi în domeniu din punct de vedere functional, de utilitate și confort pentru personal, deținuți și vizitatori, acesta fiind dotat cu spații pentru acordarea vizitei la masă, a vizitei cu dispozitiv de separare, a convorbirilor on-line și a vizitei intime. Noul pavilion este prevăzut cu loc de joacă pentru copii, pentru ca membrii familiei să poată interacționa cu copiii lor într-un mediu prietenos, relaxant și care să încurajeze relaționarea normală și pozitivă între aceștia.
 
S-a vorbit zilele trecute în spațiul public despre un procuror care repartizează deținuții în camere. După ce criterii sunt repartizaţi în celule, deţinuţii la Popa Șapcă?

Criteriile sunt cele prevăzute de lege, de legea de executare a pedepselor!  După primirea în penitenciar, persoanele condamnate se repartizează în secția de carantină și observare, pentru o perioadă de 21 de zile.
După perioada de carantină, acestea sunt cazate separat pe camere,  în raport de vârstă, sex, afecțiuni medicale, regim de executare, durata pedepsei, natura faptelor, implicarea în activitățile lucrative.

Există ierarhii şi acte de violenţă între deţinuţi?

Ca în orice colectivitate putem spune că sunt inerente anumite altercații datorită numărului mare de deținuți din celule, diferențele culturale și de instruire, dar aceste disensiuni nu capătă forma unor gesturi de violență extremă care să îmbrace forma unor fapte penale; sunt altercații minore, fără urmări. În cazul în care totuși aceste disensiuni sunt mai pronunțate, personalul de pază și supraveghere este instruit să nu tolereze, acționând prompt în prevenirea acestor incidente, întocmind documente specific – rapoarte de incident, sesizarea judecătorului de supraveghere, etc.

Unde pot munci deținuții şi cu ce beneficii?

Munca prestată în timpul executării pedepselor este o componentă esențială a activității de reintegrare socială și urmărește dezvoltarea capacității deținuților de a-și câștiga existența după liberare, precum și realizarea unor venituri care pot fi folosite la îmbunătățirea condițiilor de detenție. De asemenea, sentimentul de stigmatizare este estompat, deoarece aceștia lucrează de multe ori cot la cot cu persoane libere și purtând o ținută identică. Povara resimțită la nivelul familiei este redusă, deoarece deținutul se poate întreține singur, uneori având posibilitatea de a trimite și familiei sume de bani obținute din munca proprie. Un alt aspect pozitiv este și accesul cu telefon mobil la punctele de lucru din exteriorul penitenciarului, în cazul deținuților din regim deschis fără supraveghere, ceea ce asigură o mai bună comunicare cu familia, cu copiii.

De altfel, cea mai mare parte dintre beneficiarii care au lucrat deja cu deținuți atestă loialitatea resimțită în rândul lor, beneficii reale care țin de organizare, punctualitate, siguranță, asigurarea / depășirea normelor de muncă și satisfacția de a aduce o contribuție pozitivă la evoluția societății.

În decursul anilor, Penitenciarul Timișoara a ocupat locuri fruntașe în rândul unităților penitenciare în ceea ce privește folosirea persoanelor condamnate la diverse activități productive și realizarea unor venituri suplimentare din aceste activități – deținuții desfășoară activități lucrative în interiorul și exteriorul locului de deținere, inclusiv în regim deschis fără supraveghere.

Ponderea cea mai mare în structura veniturilor extrabugetare realizate o au veniturile din prestările de servicii cu forța de muncă specială. Principalii beneficiari ai prestărilor de servicii efectuate cu deținuții sunt agenți economici care își desfășoară activitatea în domeniile: construcții, agricultură, defrișări, amenajări drumuri și străzi, ecologizare parcuri, spații verzi, prelucrări mecanice, industria auto, call center, agricultură, confecții încălțăminte, etc.

Cum intenţionaţi să creşteţi veniturile Penitenciarului?

În afară de metodele tradiționale practicate în ultimii ani – folosirea masivă a persoanelor private de libertate la activități productive, curajul și asumarea răspunderii de a selecționa cât mai mulți deținuți la regim deschis, fără supraveghere, îmi propun pe viitor închirierea către agenții economici a cât mai multor spații productive în interiorul locului de deținere, acolo unde să folosim un număr tot mai mare de deținuți la activități lucrative.

De asemenea, doresc să creștem numărul de hectare cultivate, creșterea numărului de animale și valorificarea produselor obținute.

În prezent, implementăm proiectul A new chance for social inclusion of inmates (NECESINI), finanțat prin programul european „Interreg – IPA CBC România – Serbia” alături de Penitenciarul Pancevo și de Centrul pentru Promovarea Învățării Permanente Timișoara, proiect care își propune creșterea șanselor de reintegrare a foștilor deținuți pe piața muncii, prin dobândirea cunoștințelor și abilităților practice, în cadrul unui program de educație non-formală în domeniul producerii de fructe uscate, legume și plante medicinale. Vom dezvolta în cadrul penitenciarului un atelier cu utilaje și echipamente de uscare și împachetare moderne care să permita realizarea de plante medicinale și aromatice uscate, fructe și legume uscate; produsele realizate le vom utiliza la hranirea deținuților mai ales pe parcursul iernii dar luăm în calcul și varianta comercializării acestora, crescând astfel veniturile unității noastre.

Care sunt proiectele dumneavoastră de viitor?

În primul rând, îmi propun să continuăm atragerea de fonduri europene pentru îmbunătățirea condițiilor de cazare a persoanelor private de libertate, pentru creearea unor spații de producție în interiorul locului de deținere, dar și pentru construirea sau amenajarea unor spații educative, de instruire școlară și profesională. Îmi propun amenajarea unor spații educaționale la cele mai înalte standarde pentru angajații unității și pentru deținuți.
Vom continua organizarea cursurilor de formare și perfecționare pentru angajații unității, precum și dezvoltarea și îmbunătățirea permanentă a programelor și activităților de reintegrare socială, organizarea unor cursuri de calificare/recalificare profesională destinate deținuților.