Guvernul român își bate joc pregătirea profesorilor! Semnalul de alarmă tras de deputatul de Timiș Marilen Pirtea

Deputatul de Timiș Marilen Pirtea critică în termeni duri atitudinea Guvernului față de profesori. Mai exact, acesta se plânge de faptul că banii destinați pregătirii dascălilor sunt extrem de puțini. 

Într-o scrisoare deschisă, rectorul UVT arată că în România Ministerul investește aproximativ 360 lei/an pentru pregătirea psihopedagogică a unui student care dorește să devină profesor. Totodată, pregătirea continuă a cadrelor didactice (prin gradele didactice) este o activitate susținută de minister cu aproximativ 898 lei/an/cadru didactic. Sumele sunt unele extrem de mici comparate cu cele din Statele Unite.

CITEȘTE ȘI: Poliţist ŞPĂGAR, trimis în judecată! Cum îi favoriza pe cei care îi ofereau diverse “atenţii”?

Redăm mai jos, integral, textul deputatului Pirtea.

„Guvernanților noștri le place să se laude cu reușitele tinerilor români la concursurile internaționale, însă aportul lor la aceste performanțe este chestionabil. Rezultatele acestor tineri deosebiți sunt excepții, regula fiind rezultatele testelor internaționale, precum clasamentul PISA. Aici, elevii români coboară în clasament, în 2015 concurența noastră fiind Republica Moldova. Una dintre cauzele acestei situații este pregătirea cadrelor didactice, mai exact lipsa investițiilor guvernamentale în acest domeniu.

Cifrele sunt mai mult decât grăitoare. Ministerul investește aproximativ 360 lei/an pentru pregătirea psihopedagogică a unui student care dorește să devină profesor. Totodată, pregătirea continuă a cadrelor didactice (prin gradele didactice) este o activitate susținută de minister cu aproximativ 898 lei/an/cadru didactic. Dacă la toate acestea adăugăm și faptul că programele de formare a viitorilor profesori n-au mai fost revizuite substanțial din 2008 și că, spre exemplu, includ foarte puține ore de practică pedagogică, avem o imagine suficient de clară a preocupării pe care Ministerul o are față de propria resursă strategică, profesorul.

Spre comparație, în Statele Unite ale Americii, începând cu perioada anilor 2000, investiția în formarea profesională a cadrelor didactice se ridică la aproximativ 6000 dolari pe profesor/an, potrivit unui grup de cercetători. Importanța pregătirii profesorilor poate fi evidențiată de bugetul alocat: în unele districte chiar și 7,6% din fondurile totale ale districtului erau/sunt alocate dezvoltării profesionale a cadrelor didactice, potrivit altor cercetări. În România, în schimb, salariul pentru debutul în cariera didactică, este aproximativ 1650 lei/lună, cu 200 lei/lună mai are decât salariul minim pe economie.

De-a lungul timpului, studiile în domeniul educației au argumentat că unul dintre cei mai importanți factori care au influență asupra rezultatelor școlare ale elevilor este cadrul didactic. Astfel, se pare că impactul la nivelul rezultatelor elevilor realizat de un cadru didactic care are el însuși rezultate ridicate la testele de pregătire psihopedagogică și de specialitate este de peste trei ori mai mare decât cel reușit de un cadru didactic cu rezultate personale slabe. Desigur, acest fapt nu apare nici pe departe surprinzător, ci ne confirmă așteptările. De aceea, te-ai aștepta ca profesorii să fie tratați corespunzător, iar statul să investească în pregătirea lor. 

CITEȘTE ȘI: [VIDEO] Imagini din timpul capturării maiorului SRI care vindea droguri

Dacă vrem progres educațional, dacă vrem un sistem de învățământ performant, nu putem neglija profesorul, nu putem neglija dezvoltarea sa profesională și personală. Credem că se impune, de urgență, gândirea unei strategii de dezvoltare a profesorilor. O strategie pe termen mediu și lung. O strategie elaborată de către specialiști, care are ca referințe rezultatele actuale ale studiilor din domeniul educației, pentru a furniza României o viziune ce poate contribui cu adevărat la creșterea calității învățământului. O strategie care mai presus de toate să fie înțeleasă și acceptată ca o prioritate națională, a cărei implementare să nu depindă de culoarea politică de la guvernare. Avem noi oare această maturitate? Ne mai putem permite oare mult timp să ignorăm această realitate?

Reformăm învățământul de 27 de ani, dar rezultatele se lasă încă așteptate. Oare de ce? Deși facem reformă de la Revoluție încoace, rezultatele noastre la testele internaționale sunt tot aceleași sau chiar mai slabe. De exemplu, rezultatele la testele PISA din 2015 sunt mai slabe decât cele din 2012. Una din explicațiile pe care le-aș sublinia ar fi faptul că reforma s-a axat pe aspecte birocratice, nu pe cele care au legătură cu munca de la clasă. De exemplu, grilele de evaluare ale cadrelor didactice din preuniversitar sunt foarte puțin legate de ce rezultate au efectiv elevii, ci mai mult de ce documente, hârtii și diplome pot colecta cadrele didactice. Astfel, dacă tu evaluezi hârtii, primești hârtii, numai că testele internaționale fac trimitere la rezultatele copiilor, nu la capacitatea cadrelor didactice de a genera birocrație.”