Fortificația de la Cornești, cea mai mare cetate preistorică din Europa! Ce au mai descoperit arheologii?

Județul Timiș se poate mândri cu cea mai mare cetate preistorică descoperită până în prezent în Europa și care datează din Epoca Bronzului!

Fortificația de la Cornești Iarcuri are 1.765 de hectare, aproape jumătate din suprafața Timișoara, are patru ringuri, adică patru incinte de apărare dispuse pe aproape 32 km, linia exterioară a cetății având 16 km.

CITEȘTE ȘI: Bani pentru primăriile din Timiș! Consiliul Județean a alocat în total 5,5 milioane de lei

Arheologii au făcut o serie de săptături în zonă iar descoperirile lor sunt fascinante. Aceștia ne explică cum au reușit oamenii din acea perioadă să construiască o asemenea cetate și cum au reușit să o apere.

”Din punct de vedere al construcției s-au folosit aproape un milion de metri cubi de pământ, au fost defrișate peste 10.000 ha de pădure, lemn folosit pentru structura valurilor de apărare, șanțurile au avut adâncimi curprinse între 3 și 4,7 m, cu o deschidere între 11 și 15 m. Acest volum de muncă imens, cuantificat de un coleg de-al nostru specializat în cercetări arheologice, în estimarea lui volumul de muncă la construcție este undeva la 40% din Piramida lui Keops, însă ce nu s-a putut calcula, dar care arată totuși un volum mare de muncă dar și o organizare extrem de precisă, este curățarea periodică a șanțurilor de apărare. Acste șanturi arată faptul că exista o elită războinică, cu un lider suficient  de puternic, care avea și măsuri de coerciție, dar și cele de răsplată pentru serviciile respective. Categoric un segment al populației se ocupa de agricultură, un altul de tăiat lemne, altul de păstorit și alții care apărau cetatea”, spune Alexandru Szentmiklosi, șeful Secției de Arheologie din cadrul Muzeului Național al Banatului.

{gallery}Fortificatie arheologica de la Cornesti{/gallery}

La săpăturile de la situl arheologic de la Cornești paricipă arheologi voluntari din țări din toată Europa, cei mai mulți sunt însă din Germania. Cu toții sunt însă încântați de ceea ce descoperă în fiecare zi pe șantier.

”Până în 2016 am săpat valurile de pământ și câteva structuri, care de locuit, în incinta 1. În incinta 1 am descoperit trei tipuri de case, una rectangulară și două dreptunghiulare, dar cu tehnici diferite de construcție, respectiv cu șanțuri de fundație și cu stâlpi de susținere a acoperișului, lucru pe care nu l-am mai găsit în incinta a doua, unde ne aflăm în prezent. Pe harta magnetometrică ne apare o structură rectangulară care ar fi presupus că există un șanț de fundație, așa cum avem experiența din incinta 1. Faptul că nu l-am găsit în 2016 ne-a ambiționat și în 2017 ne-am dus către o altă zonă, adică mai la sud de vechea săpătură și spre stupefacția noastră nici aici nu am găsit acele evidențe arheologice irefutabile care să ne spună că tehnica de construcție este cu gropi de implantare a stâlpilor sau cu șanțuri de fundație, și am ajuns la concluzia că aceste case nu sunt construite cum ne impaginăm noi. Practic casele se construiau direct pe pământ fără structură de rezistență”,  mai spune Alexandru Szentmiklosi.

Bugetul de cercetare a depășit până în acest moment suma de 1,1 milioane de euro, fonduri atrase. Mai exact este vorba despre finanțări provenite de la diverse fundații și instituții de cercetare din străinătate.

CITEȘTE ȘI: Festivalul de muzică veche continuă la Timişoara! Mâine seară are loc o nouă reprezentaţie

În plus, în Cornești se vrea amenajarea unui punct muzeal, în care să fie expuse toate obiectele găsite de arheologi în urma săpăturilor. Muzeul Banatului a primit deja un spațiu de la Primărie, chiar în centrul satului, Consiliul Județean a alocat o sumă de bani pentru realizarea investiției, însă există o problemă. Pe terenul respectiv a fost descoperit un sit arheologic, iar acum urmează să se facă o săpătură de salvare, spre bucuria arheologilor.