După douăzeci de ani – Teatrul Național din Timișoara

Cu cele două noi spectacole ale lunii decembrie „În calea celor vii”, dedicat vieții și operei lui Lucian Blaga, programat în 23.12, la Studio UȚU și „Scriitoarea” de Ella Hickson (coproducție TNTm – TAM Sf. Gheorghe), a cărui premieră timișoreană va avea loc la Atelierele Fabrica de decoruri în 28.12, Teatrul Național din Timișoara va închide în scurt timp anul 2025.

În același timp, sfârșitul acestui an reprezintă o etapă de bilanț, căci au trecut 20 de ani de când echipa teatrului, condusă de Ada Hausvater, a transformat Naționalul timișorean într-un real exemplu de bune practici artistice și manageriale.

La prima vedere, în cifre, acești 20 de ani însumează 184 de spectacole create și jucate pe scenele sale, inițial o singură scenă, din 2008, două scene, iar din 2009, trei scene, însă, acești ani au însemnat viziune și construcție de echipă și de structură.

Redefinirea și afirmarea personalității și a amprentei identitare a Teatrului Național reprezintă un aspect esențial al construcției sale în cei 20 de ani, prin asumarea spectacolului modern ca marcă de identitate, prin construcția profilului trupei de actori și prin performanța echipei tehnice de scenă, prin inițiative punctuale în care teatrul devine un factor de dezvoltare culturală, civică, socială și urbană.

În toți acești ani, Teatrul Național și-a propus și a reușit să își provoace publicul, să îl facă atent și curios atât față de poveștile construite în sala de teatru, cât și, prin racord la istoriile personale ale fiecărui spectator în parte, să îi crească receptivitatea față de lume și față de propria evoluție intelectuală și spirituală.

De altfel, dezvoltarea continuă a definit identitatea acestui teatru care și-a împins limitele tot mai departe, în dorința de a atrage spre teatru publicul tânăr. Recuperarea în cheie contemporană a unor texte majore „Trei surori”, „Viața e vis”, „Hamlet”, „Rinocerii”, „Anna Karenina”, și atâtea altele a mizat cu succes pe gândul că oamenii zilei de astăzi, cu un accent deosebit pe oamenii tineri, trebuie să regăsească în spectacolul de teatru temele și formele care vor răspunde cel mai bine orizontului lor, problemelor lor, gustului lor estetic și că, asumându-le, își vor lărgi limitele percepției, devenind, astfel, mai bine echipați ca „oameni ai cetății”.

Teatrul Național din Timișoara a primit recunoaștere la nivel internațional. Statul francez, prin Ministerul Culturii și Comunicării, i-a conferit Adei Hausvater, manager al instituției, titlul de Cavaler al Ordinului Artelor și Literelor. Anterior acestei onorante distincții, Teatrului Național îi fusese acordat Premiul Cultural Europa, pentru contribuţia la dezvoltarea teatrului european, iar prestigiosul teatru francez Odéon – Théâtre de l’Europe inclusese în repertoriul său spectacolul Naționalului timișorean, „Boala familiei M”.

La rândul său, mediile teatrale europene recunoșteau includerea Teatrului Național din Timișoara în circuitul cultural european prin afilierea și implicarea sa în programele unor importante rețele teatrale europene, cum ar fi Atelier Européen de la Traduction și, ulterior, European Theatre Convention, al cărui membru în board-ul de conducere a fost timp de doi ani managerul Teatrului Național.

Și nu în ultimul rând, conferirea unei dimensiuni europene semnificative festivalului organizat de Teatrul Național – Festivalul European al Spectacolului Timișoara – Festival al Dramaturgiei Românești, a fost atestată de cooptarea FEST-FDR în E.F.A. – European Festivals Association, cea mai importantă rețea europeană de profil, FEST-FDR fiind primul festival de teatru din România acceptat în rețea.

Deschiderea internațională a Teatrului Național din Timișoara este o realitate probată prin coproducții internaționale cu teatre din Germania, Austria, Italia, Franța, Serbia, Ungaria etc., prin organizarea festivalului de coproducții europene The Art of Ageing, dar și prin invitarea la Timișoara a unor personalități artistice, a spectacolelor unor regizori de primă mărime din Europa și a unor companii celebre – Romeo Castellucci, Pippo Delbono, Alessandro Serra, Luk Perceval, Milo Rau, Oskaras Koršunovas, Kokan Mladenović, Rahim Burhan, Rodrigo Garcia, coregrafii sau coregrafiile lui Gigi Căciuleanu, Pál Frenak, Angelin Prejlocaj și alții, dar și prin prezența la Teatrul Național a celebrei vedete de teatru și film, John Malkovich sau a unor companii celebre – Forced Entertainment sau Schaubühne Berlin, iar lista nu se încheie aici. 

La nivel național, evoluția Teatrului Național a fost recunoscută de președinția României atât prin acordarea ordinului Meritul Cultural în grad de Comandor, cât și prin decernarea decorației Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de Cavaler pentru merite importante în aducerea dramaturgiei românești și a Teatrului Național „Mihai Eminescu” în prim-planul culturii europene și pentru dezvoltarea spiritului civic și democratic în comunitate, punând accentul pe rolul Naționalului în demersul cultural și civic al Capitalei Europene a Culturii – Timișoara 2023. 

La rândul său, și mediile teatrale naționale au reacționat la desprinderea definitivă de inerție a Teatrului Național și la nenumăratele sale probe de profesionalism. Asociația breslei teatrale, UNITER, a acordat multiple nominalizări și premii actorilor Naționalului timișorean, dacă îi amintim doar pe Ion Rizea, Claudia Ieremia (trei nominalizări), Andrei Chifu sau Marin Lupanciuc (o nominalizare), spectacolelor sale – cel mai bun spectacol  – Rambuku, cea mai bună scenografie – Velica Panduru pentru Boala familiei M, Helmut Stürmer pentru Rinocerii și Adrian Damian pentru Viața e vis (nominalizare), cea mai bună muzică – The Bandits pentru Exod (nominalizare), premii pentru întreaga activitate decernate actorilor Irene Flamann Catalina și Vladimir Jurăscu, scenografei Geta Medinski și autoarei Istoriei Teatrului Național din Timișoara, Mariana Voicu, și, în egală măsură a recunoscut public importanța realizării Sălii 2 pentru spațiul teatral românesc a realizării Sălii 2, precum și contribuția Naționalului timișorean la viața multiculturală a Timișoarei. 

Sala 2023, cum va fi redenumit viitorul complex teatral din Parcul Civic după deschidere, duce povestea Teatrului Național din Timișoara mai departe. Obținând în urma lucrărilor de extindere și modernizare un pod de ștăngi pe toată lungimea spațiului de joc, o capacitate mai mare cu 155 de locuri în sala principală față de sala originală și încă o sală studio de 100 de locuri, Sala 2023 va întruni toate condițiile pentru a utiliza cele mai performante echipamente de scenă. Adiacent, Sala 2023 va beneficia de foaiere deschise publicului pe toată durata zilei pentru expoziții și evenimente, cu o terasă configurabilă ca teatru în aer liber și cu multe alte spații utilizabile pentru evenimente culturale.