Cei 11 candidați care aspiră la funcția de președinte al României! Tu știi pe cine vei pune ștampila?

Duminică românii sunt așteptați la urne pentru a-și aleg viitorul președinte. 11 candidați au intrat în cursă pentru fotoliul de la Cotroceni.

Iată o scurtă prezentare a acestora, în ordinea în care apar pe buletinele de vot:

George Simion – AUR

George Simion (39 de ani) este absolvent al Facultății de Administrație și Afaceri a Universității București și a ajuns în atenția opiniei publice, pentru prima data, în 2008. Atunci a provocat un scandal monstru în Parlamentul României, când l-a numit pe senatorul Șerban Nicolae “comunist”, “lacheul lui Iliescu” și “nesimțit“, pentru că acesta inițiase un proiect de lege prin care foștii nomenclaturiști ai PCR ar fi fost exceptați de prevederile legii CNSAS. În 2009, Simion a ajuns din nou în vizorul presei, când s-a dus la ziua lui Ion Iliescu cu lumânări, despre care spunea că sunt pentru morții de la Revoluție.

În 2012, a fondat platforma civică Acțiunea 2012, care milita pentru unirea României cu Republica Moldova și a organzizat, ani de zile, tot felul de acțiuni în acest sens. Ulterior, autoritățile din Republica Moldova și Ucraina i-au interzis accesul de teritoriul celor două țări, pe motiv că s-ar fi întâlnit cu persoane din serviciile secrete rusești. Simion a negat aceste acuzații, în repetate de rânduri, și chiar spunea că dacă va apărea vreo dovadă în acest sens, se va retrage din cursa pentru Cotroceni.

În 2019, Simion a candidat independent, pentru un post de europarlamentar, însă nu a adunat voturile necesare, iar câteva luni mai târziu a înființat, alături de actualul eurodeputat Claudiu Târziu,  Alianța pentru Unirea Românilor. La alegerile generale din 2020, AUR a obținut un procent de 9%, iar printre printre cei care au intrat în Parlament a fost și Diana Șoșoacă, exclusă ulterior din partid.

La finalul lui 2024, AUR a înregistrat un scor de 18% la alegerile parlamentare, iar George Simion, aproape 14%, la alegerile prezidențiale.

După anularea turului 1, Simion anunțat că nu mai intră în cursa pentru Cotroceni și îl susține de Călin Georgescu. Însă, când candidatura acestuia a fost respinsă de BEC, Simion s-a autoproclamat succesorul politic al candidatului suveranist și a și-a depus din nou candidatura.

Crin Antonescu – Alianța Electorală România Înainte (PNL-PSD-UDMR-Minorități)

Crin Antonescu (65 de ani) este istoric, iar după Revoluție a devenit membru PNL. Începând cu anul 1992, a avut patru mandate de deputat și două de senator, iar în 1997, în timpul guvernării CDR, a fost numit ministru al Tineretului și Sportului. În 2009 devenea președintele PNL și, câteva luni mai târziu, intra în lupta pentru Cotroceni, pe care a pierdut-o.

În 2012, alături de Victor Ponta, președintele social democraților de la acea vreme, a format USL, prima alianță dintre PSD și PNL. Cu majoritate parlamentară, cele două partide reușesc să îl suspende pe Traian Băsescu, din funcția de președinte al României, în care ajunge, interimar, Crin Antonescu, din postura de șef al Senatului.

În decembrie 2012, USL a câștigat alegerile parlamentare, iar Antonescu a fost propus candidat comun la prezidențialele care urmau peste doi ani. Însă, în primăvara lui 2014, alianța PSD-PNL s-a destrămat, după ce liberalii l-au propus pe Klaus Iohannis pentru funcția de vice-premier, iar Ponta, care era prim-ministru, a refuzat. Pe fondul tensiunilor dintre cele două partide, Antonescu a demisionat din funcția de președinte al Senatului și a anunțat că demisionează și din funcția de președinte al PNL, dacă liberalii obțin un scor de sub 20% la alegerile europarlamentare din acel an. Rezultatul a fost mult sub așteptări, de doar 15 procente, astfel că Antonescu și-a ținut promisiunea, iar în locul lui a venit Klaus Iohannis, care ulterior a câștigat două mandate de președinte al României.

În 2016, când și-a încheiat cel de-al doilea mandat de senator, Crin Antonescu s-a retras de pe scena politică și a revenit în decembrie 2024, ca și candidat comun PNL-PSD-UDMR-Minorități Naționale, la alegerile prezidențiale din 2025.

Elena Lasconi – USR

Elena Lasconi (52 de ani) a fost timp de 25 de ani, jurnalist la ProTV și a intrat în politică în 2020. În același an a câștigat, din partea USR, funcția de primar în Câmpulung Muscel, iar în 2023, a fost desemnată să deschidă lista la europarlamentare. La scrut timp, Cătălin Drulă i-a cerut să se retragă, după o declarație controversată pe care Lasconi o făcuse în cadrul unei emisiuni. Mai exact, USR-ista a dezvăluit că la referendumul din 2018 pentru familia tradițională, a votat “Da”.

Mărturisirea i-a adus nu doar eliminarea de pe lista pentru Parlamentul European ci și critici din partea membrilor și simpatizanților USR și chiar a fiicei sale.

În iunie 2024, Lasconi a câștigat al doilea mandat de primar în Câmpulung Muscel, cu un scor de aproape 70%, în timp ce la nivel national, USR a obținut sub 9%. În aceste condiții, Cătălin Drulă a demisionat de la conducerea partidului, iar locul său a fost luat de Elena Lasconi.

În acest context, primărița din Câmpulung a devenit candidatul USR la alegerile prezidențiale de anul trecut, unde s-a clasat pe locul 2, după Călin Georgescu.

Anularea alegerilor de către Curtea Constituțională, care a invocat ingerințe străine a făcut-o pe Elena Lasconi să îi trimită o scrisoare lui Donald Trump în care s-a plâns de decizia CCR.

Odată cu reluarea alegerilor, Lasconi și-a anunțat din nou, intenția de intra în cursa pentru Cotroceni. Era însă dispusă să renunțe la candidatură, cu condiția ca toate partidele pro-europene să își unească forțele în jurul unui candidat comun în persoana lui Ilie Bolojan.

Cum coaliția de guvernare l-a desemnat pe Crin Antonescu, Lasconi a rămas în joc, deși unii lideri USR i-au cerut să se retragă în favoarea lui Nicușor Dan.

Pentru că Lasconi a refuzat, USR i-au retras sprijinul politic, în favoarea primarului capitalei. Dar, pentru că acest lucru s-a întâmplat la o săptămână după începerea campaniei electorale, Lasconi a rămas pe buletinele de vot cu sigla USR.

Cristian Terheș – PNCR (Partidul Național Conservator Român)

Cristian Terheş (45 de ani) este absolvent al Seminarului Teologic din Oradea, iar în anu 2002 a emigrat în Statele Unite ale Americii, unde a fost  preot pentru comunitatea greco-catolică dintr-un oraș din California.  

În România, a ajuns în atenția opiniei publice în vara lui 2012, odată cu poziționarea anti-PSD, la referendumul de suspendare a președintelui de acea vreme, Traian Băsescu.

De asemenea, la alegerile prezidențiale din 2014 a fost unul dintre cei mai aprigi critici ai lui Victor Ponta și ai social-democraților.  5 ani mai târziu a câștigat un mandat de europarlamentar din partea PNȚCD, pe listele PSD, cele două partide fiind, la vremea respectivă, în alianță.

Ulterior, Terheș s-a apropiat de George Simion, iar la alegerile europarlamentare din 2024 a câștigat un nou mandat, de pe prima poziție a listei AUR.

După câteva luni, s-a înscris în cursa pentru Palatul Cotroceni, susținut de Partidul Naționalist Conservator, și a obținut 1% la alegerile din noiembrie anul trecut.

În ciuda rezultatului slab, Cristian Terheș și-a depus din nou candidatura pentru funcția supremă în stat, la alegerile din luna mai.

Lavinia Șandru – PUSL

Lavinia Şandru (50 de ani) a absolvit Academia de Artă Teatrală din Târgu Mureş, apoi a realizat emisiuni de radio şi televiziune.

A făcut pasul spre politică în anul 2000,  când s-a alăturat Partidului Democrat, condus la acea vreme, de Traian Băsescu. A devenit, în scurt timp, președintele filialei Mureș a partidului, pe listele căruia a fost aleasă deputat, în anul 2004. În paralel, Traian Băsescu a câștigat, prin vot, primul mandat de șef al statului, astfle că în partid a început lupta pentru funcția de președinte. Lavinia Șandru s-a poziționat în Tabăra lui Cosmin Gușă, lucru care l-a deranjat pe Băsescu. A urmat o serie de atacuri la adresa Laviniei Șandru, iar aceasta a părăsit PD, împreună cu Gușă.

Cei doi au înființat PIN (Partidul Inițiativa Națională), care ulterior a fuzionat cu UNPR, formațiune condusă, la acea vreme, de Gabriel Oprea.

Ani buni, Lavinia Șandru a lipsit din viața publică, dar a revenit în anul 2024, când s-a înscris în PUSL, controlat de Dan Voiculescu. La alegerile generale din decembrie, partidul a primit câteva locuri pe lista PSD, iar Șandru a deschis lista PSD Sibiu, pentru Senat. Cu toate acestea, a ratat intrarea în Parlament, iar acum candidează la funcția supremă în stat, din partea PUSL.

Victor Ponta – independent

Victor Ponta (52 de ani) este absolvent al Facultății de Drept din București și a fost, pentru câțiva ani, procuror. A intrat în politică în anul 2001, la invitația lui Adrian Năstase, președintele PSD de la acea vreme. În anii următori, a fost șeful Corpului de Control al Guvernului, președinte al Tineretului Social Democrat, și vicepreşedinte al PSD. În 2004 a câștigat primul mandat de deputat, iar în 2010 de fost ales în funcția de președinte PSD. După ce USL a răsturnat Guvernul condus de Mihai Răzvan Ungureanu, în primăvara lui 2012. Ponta a fost numit premier, funcție pe care și-a păstrat-o și după alegerile parlamentare din decembrie 2012. Din această postură, în 2014, a refuzat să-l numească vice-premier pe Klaus Iohannis,  așa cum au propus liberalii, USL s-a destrămat, iar Ponta a devenit candidatul PSD, la alegerile prezidențiale din 2014, pe care le-a pierdut în fața lui Iohannis.

În ciuda acestei înfrângeri, Ponta a rămas și în funcția de președinte PSD și în cea de prim-ministru. Între timp, a intrat în vizorul procurorilor DNA, pentru spălare de bani în dosarul Turceni-Rovinari și, pentru a nu aduce prejudicii de imagine partidului, a demisionat de la șefia PSD.  a demsionat de la șefia partidului, După tragedia de la Colectiv, din 30 octombrie 2015, Ponta a demisionat și din fruntea Guvernului.

În 2018, a înființat partidul Pro România, după ce a fost exclus din PSD pentru că s-a poziționat de partea premierului de la acea vreme, Sorin Grindeanu, la moțiunea de cenzură depusă de social democrați împotriva propriului Guvern.

Un an mai târziu, Ponta a obținut un post de europarlamentar, pe listele Pro România, însă a refuzat mandatul. La alegerile din 2020, partidul său a ratat intrarea în Parliament, iar Ponta s-a retras, pentru o scurtă vreme, din viața politică. În 2023 s-a întors în PSD pe listele căruia a câștigat al cincilea mandat de parlamentar, la alegerile din 2024. Ulterior și-a anunțat candidatura la alegerile prezidențiale din acest an, în ciuda faptului că PSD a decis să îl susțină, alături de PNL, UDMR și Minoritățile Naționale, pe Crin Antonescu. Din acest motiv, Ponta a fost exclus din PSD, iar acum candidează ca independent, pentru funcția supremă în stat.

Sebastian Popescu – PNR (Partidul Noua Românie)

Sebastian Popescu (42 de ani) a absolvit Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Timișoara, are diploma de medic veterinar, iar la scurt timp după finalizarea studiilor s-a mutat în București. În perioada 2007-2012 a lucrat la câteva cabinete și farmacii veterinare, după care s-a reprofilat. S-a îndreptat către jurnalism, domeniu în care a lansat două site-uri agregatoare de știri, apoi a făcut pasul spre politică. În 2015 a fondat PNR (Partidul Noua Românie), din partea căruia a candidat la alegerile prezidențiale din 2019.

Atunci, a obținut un rezultat de numai 0,33%, dar chiar și așa, a intrat din nou în cursa prezidențială de anul trecut, când fost votat de 0,15% dintre alegători.

Acum, Sebastian Popescu își încearcă norocul pentru a treia oară.

Silviu Predoiu – PLAN (Partidul Liga Acțiunii Naționale)

Silviu Predoiu (66 de ani) este de profesie inginer geolog, iar în perioada 1987 – 1989 a urmat un curs de informaţii externe la Şcoala de Ofiţeri de Securitate.

După Revoluţie, a fost angajat în Serviciul de Informaţii Externe (SIE), unde a avut mai multe misiuni în afara țării, iar în 2005, a fost numit de Traian Băsescu, președintele României de la acea vreme, adjunct al directorului SIE. Predoiu a ocupat această funcție până în anul 2018, atunci când a trecut în rezervă.

Pentru scurte perioade de timp, Predoiu a fost și director interimar SIE, asigurând tranziția între directorii numiți.

În toamna anului trecut, fostul șef SIE a intrat în cursa pentru Palatul Cotroceni și s-a clasat pe ultimul loc, cu un 0,12% dintre voturi.

Acum și-a depus din nou candidatura, fiind susținut de Partidul Liga Acțiunii Naționale, formațiune politică pe care el însuși a înființat-o, în anul 2002.

PLAN se definește ca organizație politică de centru, cu orientare social-liberală, cu accent pe cetățean și nevoile acestuia. Partidul promovează implicarea informată și asumată a cetățenilor în procesul politic, considerând că democrația funcționează optim atunci când toți cetățenii participă activ.

John – Ion Banu – Muscel – independent

Ion Banu (64 de ani) a absolvit Universitatea Politehnica din București și este de profesie inginer mecanic.

În anul 1985, a emigrat, împreună cu soția și fiica, în Statele Unite ale Americii, unde și-a luat numele “John”, la care, ulterior a adăugat “Muscel”, ca un omagiu pentru orașul în care a copilărit.

Aşadar, numele lui complet este John Ion Banu Muscel.

Odată ajuns în SUA, s-a stabilit în statul Florida, iar primul lui loc de muncă a fost la o firmă specializată în cercetări și echipamente oceanografice, iar în 1990 şi-a lansat propria afacere în acelaşi domeniu.

În parallel, a fondat Liga Româno-Americană, apoi o formaţiune politică, numită Partidul Naţiunea Română.

A revenit în țară ocazional, iar în 2019 a candidat pe președinția României. Și chiar dacă a obținut cel mai mic număr de voturi, dintre toți cei înscriși în cursă (25.769 de voturi – 0,3%), acum își încearcă din nou norocul.

John Ion Banu candidează la alegerile din luna mai, deși asupra lui planează suspiciunea că a falsificat o parte a semnăturilor de susţinere. Doasarul său a fost acceptat de Biroul Electoral Central, care însă a sesizat Parchetul, după ce s-a observat că pe listele de semnături apare același scris de mână, în dreptul mai multor persoane.

Daniel Funeriu – independent

Daniel Funeriu (53 de ani) este chimist. În anul 1988, când era elev în clasa a XI-a, regimul comunist i-a permis să plece într-o excursie în Franţa, unde a rămas clandestin. S-a stabilit la Strasbourg, unde și-a continuat studiile, iar după câteva luni de la emigrare a câştigat premiul II la olimpiada de chimie din Franţa.

În 1989, după bacalaureat, urmează filiera de elită Classes Préparatoires aux Grandes Ecoles a liceului Kléber din Strasbourg, iar în 1991 intră la European Higher Institute of Chemistry of Strasbourg și devine, în 1992, laborant în laboratorul profesorului Jean – Marie Lehn, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie (1987).

Și-a finalizat studiile ca șef de promoție, iar mai târziu, sub îndrumarea profesorului Lehn a obținut titlul de doctor în chimie.

A lucrat la institute de cercetare din SUA, Japonia şi Germania, iar în anul 2000 s-a întors în România și a intrat în politică.

Șapte ani mai târziu, a candidat la alegerile europarlamentare pe lista PLD, partid desprins din PNL sub conducerea lui Theodor Stolojan. Nu a câștigat prin vot direct însă a ajuns în Parlamentul European, prin redistribuirea voturilor.

Ulterior, PLD a fuzionat cu PD, iar după alegerile din 2009, castigate de Traian Băsescu, Funeriu a fost numit ministru al Educaţiei în Guvernul Boc.

Din această poziție, a demarat o amplă reformă în învățământ. Una dintre măsurile pe care le-a implementat a fost introducerea camerelor video la examenele de bacalaureat. Consecința a fost scăderea procentului de promovare. În primul an, doar 44,47% dintre absolvenții de clasa a 12-a au luat note peste 6, cu 23% față de anul precedent. A urmat un val de critici din partea asociațiilor de părinți, care au cerut demisia lui Funeriu, din funcția de ministru. În februarie 2012, acesta și-a pierdut mandatul, după ce Emil Boc a demisionat din funcția de premier, ca urmare a protestelor generate de măsurile de austeritate impuse de Guvern.

Ulterior, Funeriu a devenit consilier prezidențial pe probleme de educație.

În 2014, mai mulți membri PD au părăsit partidul și, fiind susținători ai lui Băsescu au înființat, la inițiativa acestuia, Partidul Mișcarea Populară.

Funeriu a candidat la președinția noii formațiuni politice, însă a fost învins de Elena Udrea, iar la scurt s-a retras din viața politică.

În 2023, Daniel Funeriu a fost numit Înalt Consilier UE pe lângă Guvernul Republicii Moldova.

Acum, a decis să intre, ca independent, în cursa pentru cea mai înaltă funcți în stat.

Nicușor Dan – independent

Nicuşor Dan (55 de ani), de profesie matematician, este în prezent, primarul municipiului București.

A făcut pasul spre politică în anul 2012, atunci când a candidat ca independent, pe Primăria Capitalei. Atunci, s-a clasat pe ocul 3, cu un scor de 9%. Trei ani mai târziu, a înființat Uniunea Salvați Bucureștiul (USB), pe listele căruia a atacat din nou, Primăria Capitalei, în 2016. Chiar dacă a obținut peste 30% dintre voturile bucureștenilor, a pierdut lupta electorală, în fața Gabrielei Firea. După ce USB s-a tranformat în USR (Uniunea Salvați România), Nicușor Dan a devenit președintele noii formațiuni. A demisionat din această funcție, după câteva luni, supărat că majoritatea membrilor USR a votat ca partidul să se poziționeze împotriva referendumului pentru familia tradițională.

În 2020, Nicușor Dan a candidat din nou, la Primăria Capitalei, ca independent, însă a fost susținut de USR și PNL. A treia oară a fost cu noroc, iar în 2024, Nicușor Dan a câștigat și al doilea mandat.

Acum, Nicușor Dan candidează la președinția României susținut de USR.