Titu Bojin, despre investiţiile derulate la Apele Banat

Investiţii importante la Administraţia Bazinală a Apelor Banat, în 2016!

Instituţia este implicată în mai multe proiecte, unele s-au finalizat chiar înainte de sfărşitul noului an, altele sunt în plin proces de implementare, iar conducerea ABA Banat vrea să demareze proiecte noi în 2017. Despre planurile de viitor, dar şi despre realizările din acest an, aflaţi mai multe în interviul următor cu directorul Apelor Banat, Titu Bojin.

Domnule Bojin aţi revenit de aproape jumătate de an la conducerea Administraţiei Bazinale a Apelor Banat, cum aţi găsit instituţia?

Da aşa este, am revenit după escapada de la Consiliul Judeţean în domeniul care m-a consacrat şi în care mi-am desfăşurat activitatea zeci de ani. Am revenit la o insituţie pe care am lăsat-o, cum se spune, la cheie, şi sigur am găsit-o cu cheia puţin întoarsă, nu în poziţia în care am lăsat-o eu, dar sigur sunt lucruri şi bune şi mai puţin bune, care s-au întâmplat în cei patru ani de zile la Apele Banatului, dar cel mai important este că avem o echipă profesionistă şi indiferent cine este la conducerea instituţiei îşi face datoria.

În ce proiecte este angrenată instituţia în momentul de faţă?

Administraţia Bazinală a Apelor Banat este angrenată în mai multe proiecte. O parte sunt pe final sau au fost finalizate, chiar am avut câteva recepţii ale unor lucrări care s-au executat în zona Banatului şi aici sigur avem mai multe lucrări executate în zona Caraşului, pe zona Dognecea, Domaşnea, pe barajul de la Oraviţa, pe zona Pogănişului, care vine şi către Timiş, pe zona Mehadia, Mehadica, unde au fost făcute lucrări în acest sezon şi sigur sunt lucrări care se derulează în zona Gătaia, Deta, Partoş, pe Bârzava, în care sunt angrenate forţele de mare anvergură ale Apelor Banatului, pentru că aici am avut probleme în ultima perioadă, în ultimii ani. Aici de fiecare dată când avem creşteri de debite avem şi probleme, şi în acest sens, de când am venit, am încercat să rezolvăm problemele în zona Gătaia, din punct de vedere al inundaţiilor. Sigur, rămâne tronsonul de la Bocşa la Gătaia care este prins în investiţii cu bani, să sperăm din fonduri europene, pe programul POIM al Ministerului Mediului şi al ANAR (n.r. Administraţia Naţională „Apele Române”), alături de lucrarea de la Sânmihaiu Român care urmează să se facă şi care este trecut în programul IPA.

Ce aşteptări aveţi de la anul 2017?

Eu sper ca până la finalului lui 2017 să fie pus în funcţiune nodul hidrotehnic de la Sânmihai, astfel încât timişorenii să se poată bucura de ceea ce înseamnă Bega până la ieşirea din ţară. Avem piste de biciclete până la sârbi, chiar pe dig şi va trebui să fim foarte atenţi pentru întreţinerea ei. Dacă vom rezolva şi problema nodului hidrotehnic de la Sâmnihaiu Român unde ar trebui să fie schimbate ecluzele, vor putea trece şi vaporaşele spre Serbia. 

Cum credeţi ca va fi rezolvată problema vaporaşelor care urmează să circule pe Bega?

Aici este o situaţie mai complicată, dar îi vom da de cap. Eu sper că acum să găsim o soluţie pentru aceste vaporaşe, pentru că nu se pune problema de a putea preda un tronson din Bega către Primăria Timişoara, pentru că nu se poate preda un curs de apă pe tronsoane. El poate fi predat în totalitate, până la ieşirea din ţară şi sunt convins că acest lucru nici nu le-ar conveni celor de la Primărie, pentru că nici nu se pricep şi nici nu ar putea administra canalul. În plus prin intermediul canalului Bega noi alimentăm cu apă, prin Uzina de Apă a Aquatim-ului, toată Timişoara. În plus, avem obligaţii şi faţă de vecinii noştri sârbi să predăm apa la un anumit nivel de calitate, pe care trebuie să îl dăm în graniţă, conform protocoalelor semnate cu Serbia, şi bineînţeles trebuie să asigurăm un anumit debit obligatoriu. 

Dar se poate naviga pe Bega în momentul de faţă şi ce presupune acest lucru?

Având în vedere că se vor închide şi deschide ecluzele de la Sânmihai, după ce vom reuşi să facem acest nod, putem discuta într-adevăr de o navigaţie corectă. E vorba de o activitate serioasă, e vorba de protecţia oamenilor care urcă în vaporaşe, e vorba despre descărcarea şi încărcarea cu combustibil şi deşeuri, e vorba de o echipă de siguranţă care să intervină, chiar dacă este un râu mic se pot întâmpla necazuri. Este totuşi o activitate mai apropiată de Apele Române, nu am nimic cu RATT (n.r. insituţie care ar urma să administreze vaporaşele de pe Bega) care are o activitate destul de bună din punct de vedere al transportului, dar e cu totul altceva. Nu am cumpărat şapte vagoane de tramvai în plus şi le-am pus pe o şină care deja există, aici suntem într-o altfel de activitate.

Ce alte investiţii sau proiecte au fost derulate de ABA Banat?

Sunt şi alte investiţii pe care noi le avem, din punct de vedere al dotărilor pentru întregul spaţiu hidrografic al Banatului, cu utilaje, cu echipamente, cu mecanisme şi tot ce înseamnă ansamblul de întreţinere a lacurilor, a barajelor, a digurilor pentru Apele Banatului şi bineînţeles cu tot ce înseamnă partea cealaltă de transmisiuni de date, de informaţii la timp în legătură cu ce se întâmplă din punct de vedere al ploilor, a inundaţiilor, a secetei, legătura pe care trebuie să o păstrăm în permanenţă cu celelalte instituţii ale statului, inclusiv cu primăriile, cu consiliile locale, în mod deosebit care au probleme în anumite momente. În aceste condiţii cred că putem în continuare să ne considerăm una dintre cele mai bine dotate şi pregătite direcţii, şi din punct de vedere al personalului, pentru că avem o facultate de Hidrotehnică cu care avem o calaborare deosebită şi putem să alegem din tinerii care termină facultatea şi avem suficient de mulţi angajaţi în ultimii ani, dar şi din punct de vedere al dotărilor.

Ţinând cont de lucrările care s-au făcut în ultimii ani în bazinul hidrografic al Banatului, care este riscul de inundaţii în acest moment?

Riscul de inundaţii a scăzut, gradul de siguranţă creşte. Fiecare lucrare dă posibilitatea coordonării şi dirijării cât mai corecte a apelor şi de asta am şi spus că sper ca şi probleme din zona Gătaia care a rămas în bazinul nostru al Banatului, cea mai delicată, să fie rezolvate în cursul anului viitor, iar la sfrşitul lui 2017 să putem spune că intră şi ea în acelaşi grad de siguranţă ridicat pe care îl avem în tot bazinul Banatului.