Skip to main content

Doliu pe scena artistică timișoreană! Coregraful Toma Frențescu a încetat din viață

Toma Frențescu sau ”nea Tomiţă”, cum îi spuneau apropiaţii, este o emblemă a culturii tradiţionale din vestul ţării. 

A făcut din Ansamblul „Timișul” un brand recunoscut în toată Europa şi o solidă școală de dans și folclor.

Maestrul Toma Frențescu a încetat astăzi din viață, chiar în ziua în care debutează cea mai dragă manifestare a sufletului său, Festivalul Inimilor.

Dumnezeu a vrut, însă, ca astăzi, în prima zi a Festivalului Inimilor, Toma Frențescu să plece la El, luând cu sine marea poveste a „Timișului”, a jocului, a folclorului bănățean. Suntem din tot sufletul alături de familia Maestrului, căruia îi vom păstra veșnică amintire. Dumnezeu să-l odihnească în pace!”, a transmis Casa de Cultură a Municipiului Timișoara

Născut la 13 septembrie 1947, în localitatea cărăşană Borlova, Toma Frenţescu este absolvent al Facultăţii de Fizică şi Chimie a Universităţii din Timişoara, promoţia 1968. În perioada 1974–1981 a urmat cursurile de coregrafie organizate de Ministerul Culturii, fiind atestat maestru coregraf.

A pregătit mai multe formaţii coregrafice din şcoli, cămine culturale, facultăţi, case de cultură, a montat suite la ansambluri din Caransebeş, Deva, Sibiu, Bucureşti, în Serbia şi Canada. A obţinut numeroase premii la concursuri naţionale, cu formaţia de dansuri din Borlova (1970, 1972, 1974), cu ansamblurile studenţesti „Datina” (1984, 1986), „Doina Timișului” (1988, 1990) şi bineînţeles, cu Ansamblul „Timişul”.

În anul 1969 a devenit angajat al Casei de Cultură a Municipiului Timişoara, coordonând activitatea coregrafică a ansamblului, pe care l-a însoțit în numeroase turnee şi festivaluri internaţionale, în Ungaria, Austria, Franţa, Bulgaria, Turcia, Irak, Italia, Serbia, Spania, Anglia, Elveţia, Belgia, Olanda, Polonia, Luxemburg, Grecia, Germania, Canada şi S.U.A. A făcut parte din comisii de specialitate, la numeroase concursuri, precum şi la atestările profesionale ale ansamblurilor profesioniste.

Din 1996 susţine cursuri de specialitate cu participare internaţională, organizate sub egida „Balkan Folk”. În ianuarie 2001 devine vicepreşedinte al Asociaţiei Naţionale a Coregrafilor din România. În 2004 iniţiază seminarul de coregrafie cu participare internaţională „Folk Seminar”, care aduce la Timișoara cursanţi din întreaga lume.

Cei 50 de ani de activitate au fost recompensaţi cu o serie de diplome, premii, distincţii, culminând cu titlul de Cetăţean de Onoare al Municipiului Timişoara, în 2019.

Dincolo de aceste recunoaşteri oficiale rămân amintirile, dragostea şi preţuirea multor generaţii care şi-au găsit împlinirea alături de formaţiile Casei de Cultură din Timişoara. Dansatori, solişti, instrumentişti, artişti din diverse genuri, coregrafi, prezentatori, au găsit în Toma Frenţescu sprijinul de nădejde al omului care şi-a capacitat atenţia, priceperea şi meticulozitatea într-o viziune clară în arta spectacolului, intuind mereu publicul ţintă, oferind calitate, performanţă și diversitate în valoare.” Dr. Daniela Băcilă, Redactor Radio Timişoara

Distribuie pe rețele de socializare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


The reCAPTCHA verification period has expired. Please reload the page.


Alte articole

Centrul Regional de Afaceri al CCIA Timiș găzduiește în această perioadă ultima ediție din acest an a Salonului Industriei Ușoare, manifestare care îşi propune să aducă mai aproape de sufletul publicului larg bucuria şi magia sărbătorilor de iarnă.
Mai multe echipaje de pompieri s-au mobilizat în această dimineață pentru lichidarea unui incendiu violent.
Primăriile marilor orașe din regiunea de vest a țării au acum posibilitatea de a accesa bani europeni, prin Programul Regional Vest 2021-2027, pentru investiții în infrastructura rutieră, în modernizarea sau construirea de șosele de centură, pasaje, noduri rutiere și pasarele pietonale, pentru decongestionarea traficului.
Un nou centru medico-social va fi amenajat în Timișoara, cu fonduri europene. Acesta urmează să asigure îngrijiri medicale pentru bolnavii cronici, pentru pacienții post-operatori, dar și pentru cei care au nevoie de îngrijiri paliative specializate.