Creșterea taxelor din Giarmata, explicată de primarul comunei, Claudiu Mihălceanu!

Majorarea impozitelor și taxelor locale rămâne cel mai fierbinte subiect, inclusiv în comuna Giarmata, unde oamenii își arată nemulțuimirea pe rețelele de socializare.

Însă, la fel ca și în alte localități, decizia de creștere a dărilor către bugetul local cu 60% a fost de fapt, cea mai bună variantă, spune primarul Claudiu Mihălceanu.

În caz contrar, contribuabilii ar fi fost mult mai afectați. Explicația completă a edilului din Giarmata, în interviul următor:

Reporter: Subiectul majorării taxelor și impozitelor locale a stârnit îngrijorare în comunitate. Care este, de fapt, contextul în care s-a luat această decizie la Giarmata?

Claudiu Mihălceanu: Contextul este unul național și nu poate fi ignorat. Printr-o ordonanță adoptată la nivel central au fost stabilite noi grile de impozitare pentru anul 2026. Nu discutăm oportunitatea acestei ordonanțe, ci aplicarea ei. Legea a fost dată, iar administrațiile locale au avut obligația de a se încadra în aceste grile.
Pe fiecare categorie de impozit, ordonanța a prevăzut un prag minim și un prag maxim. Consiliile locale aveau posibilitatea fie să adopte o hotărâre de ajustare, fie să nu adopte nicio hotărâre. Însă lipsa unei decizii nu însemna menținerea situației actuale, ci aplicarea automată a unor consecințe mult mai dure.

Reporter: Ce ar fi însemnat, concret, dacă nu se adopta nicio hotărâre?

Claudiu Mihălceanu: În primul rând, exista riscul major de a intra în anul 2026 fără cota defalcată din impozitul pe venit, sume care ne sunt virate lunar la bugetul local de către Ministerul Finanțelor, prin ANAF. Aceste sume reprezintă o componentă esențială a bugetului unei comune.
Pentru Giarmata, pierderea acestor venituri ar fi însemnat un dezechilibru financiar grav, cu impact direct asupra funcționării administrației și asupra investițiilor aflate în derulare. Nu ne puteam permite un asemenea scenariu.

Reporter: Care era diferența dintre plafonul minim și cel maxim prevăzut de lege?

Claudiu Mihălceanu: Diferența era foarte mare. Ordonanța prevedea clar posibilitatea unei ajustări minime, dar și a uneia maxime. În cazul plafonului maxim, vorbim de o creștere care putea ajunge până la 160%. Tocmai pentru a evita o astfel de variantă, Consiliul Local Giarmata a ales majorarea minimă permisă de lege, de 60%. A fost cea mai echilibrată soluție.

Reporter: Ați menționat că administrația din Giarmata a avut o politică fiscală prudentă în ultimii ani.

Claudiu Mihălceanu: Da, și este important să se știe acest lucru. Niciodată politica actualei administrații nu a fost una concentrată pe majorări de taxe și impozite. Dimpotrivă, am căutat constant soluții pentru a suplimenta veniturile comunei din surse externe, fără a pune presiune pe cetățeni.

Pe lângă fondurile europene și guvernamentale atrase în ultimii ani, cel mai mare proiect strategic al acestei administrații este parcul industrial, un proiect care, odată implementat, are potențialul de a dubla bugetul local al comunei Giarmata. Aceasta este direcția pe care o urmăm și pe care o vom urma în continuare: dezvoltare, investiții și creșterea veniturilor din economie locală, nu din buzunarul oamenilor.

În ultimii cinci ani, taxele și impozitele locale din Giarmata nu au fost majorate decât strict cu rata inflației. Nu am avut creșteri artificiale și nu am pus presiune suplimentară pe mediul economic local. Tocmai acest parcurs arată că decizia de acum nu este una de rutină sau de comoditate, ci o obligație impusă de cadrul legal actual.

Reporter: Cine a luat decizia finală?

Claudiu Mihălceanu: Hotărârea a fost adoptată de Consiliul Local Giarmata, în urma analizării tuturor variantelor. Consilierii locali au înțeles că neadoptarea unei hotărâri ar fi dus fie la pierderi majore de venituri la bugetul local, fie la aplicarea cotei maxime de impozitare. A fost o decizie de responsabilitate administrativă, nu una politică.

Reporter: Cum se vor reflecta concret aceste modificări pentru contribuabili?

Claudiu Mihălceanu: Este important să facem și aceste clarificări. Majorările impuse prin ordonanța guvernamentală se vor resimți cel mai semnificativ în zona impozitelor pe clădiri. În schimb, în cazul impozitelor pe autovehicule, lucrurile sunt prezentate adesea trunchiat.

Pentru mașinile cu capacități mai mari, de la norma Euro 4 în sus, impozitele vor fi, în multe situații, mai mici decât în anii anteriori. Sunt ajustări tehnice stabilite prin noile grile, care nu susțin ideea unor creșteri generalizate pe toate categoriile, așa cum s-a vehiculat în spațiul public.

Reporter: Totuși, în spațiul public au apărut acuzații și interpretări diferite.

Claudiu Mihălceanu: Din păcate, da. Au existat consilieri sau persoane care au ales să speculeze politic această majorare, prezentând-o ca fiind o decizie personală a primarului. Este o afirmație falsă. Mai mult, este paradoxal că unele dintre aceste critici vin din partea unor persoane care, de ani de zile, nu și-au achitat propriile impozite locale.

Reporter: Ce se va întâmpla, de acum înainte, cu restanțierii?

Claudiu Mihălceanu: Cadrul legal s-a schimbat și aici. Guvernul a adoptat măsuri mai clare și mai ferme privind executarea silită a creanțelor fiscale. Aceste măsuri vor fi aplicate. Nu mai putem vorbi despre excepții sau toleranțe nejustificate. Corectitudinea trebuie să fie aceeași pentru toți contribuabilii.

Reporter: Dacă această hotărâre nu era adoptată, exista riscul unui blocaj financiar?

Claudiu Mihălceanu: Da, fără îndoială. Pierderea veniturilor defalcate și incertitudinea bugetară ar fi afectat capacitatea administrației de a susține investițiile în derulare, plata serviciilor publice și cheltuielile curente. Rolul nostru este să prevenim astfel de situații, chiar dacă asta înseamnă să luăm decizii dificile.

Reporter: Care este mesajul dumneavoastră final pentru cetățeni?

Claudiu Mihălceanu: Le transmit că această administrație a ales varianta responsabilă. Am aplicat plafonul minim prevăzut de lege pentru a proteja comunitatea de o creștere mult mai mare și de riscuri financiare serioase. În același timp, continuăm să lucrăm la proiecte care să aducă venituri noi în comună, astfel încât pe viitor presiunea asupra taxelor locale să fie cât mai mică. Este o decizie asumată, explicată și luată în interesul Giarmatei, pe termen lung.